Noi toți suntem Covasna și Harghita. Și suntem mulți. Și ducem Crucea împreună.

Noi toți suntem Covasna și Harghita. Și suntem mulți. Și ducem Crucea împreună. Suntem durerea unui român din Doboi ce nu mai știe decât să-și facă cruce-n românește, suntem lupta unui frate din Zăbala ce urcă Tricoloru-n brazi înalți până la cer, suntem Odorheiu, Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Ojdula, Voșlobeni, Zagon, Ghelința, Valea Mare; Crucea Eroilor din Livezi, palma crăpată de țărână a preotului Bătrânilor lui Dumnezeu, Steagul lui Cosmin, Cuvântul de istorie al învățătorului Petricădin Ghimeș-Făget, Căciula lui Hagiu.

Noi toți suntem Covasna și Harghita. Și suntem mulți. Și ducem Crucea împreună.

Suntem sângele martirului Ioan Popescu din Mărtănuș, zidul înviat al bisericii din Herculian, ultima privire către brazi a notarului Ioan Ardelean, lacrima țărăncii din Aita Medie ce înfășoară în Tricolor mormântul soțului ei. Suntem și munți și văi ce urcă și coboară ca o doină șoptită, ce urcă cu vântul de noapte până în zorii Țării de mâine.

Noi toți suntem Harghita și Covasna; schimbăm o paradigmă, pas cu pas, faptă cu faptă, uniți pentru Inima Țării. Schimbăm paradigma unui așa-zis ținut secuiesc, unei așa-zise ungurimi. Aici, frați și surori ale mele, trăiesc români. Acțiunile noastre comune îi întăresc. Pașii noștri înmulțesc pașii lor, credința noastră întărește credința lor. Fiecare Tricolor înălțat, fiecare rugăciune rostită într-o biserică ortodoxă, fiecare costum popular purtat este o mărturisire a românismului. Copil cu copil, țăran cu țăran, sat cu sat, așa vom învinge. Vom învinge pentru România.

Autor/Foto: Mihai Tirnoveanu