RSS

Gelu Vișan: "Aceiași occidentali…

Gelu Vișan: "Aceiași …

Aurelian PAVELESCU: "Noul partid…

Aurelian PAVELESCU: "…

"Băieții deștepți" din energie a…

"Băieții deștepți" di…

Liviu Pleșoianu: "Țara mea NU ex…

Liviu Pleșoianu: "Țar…

771 de lumânări aprinse și o tro…

771 de lumânări aprin…

Ce mesaje năstrușnice mai transm…

Ce mesaje năstrușnice…

USR vânează locul celor de la AL…

USR vânează locul cel…

Liviu Pleșoianu, mesaj acid pent…

Liviu Pleșoianu, mesa…

Ieșenii sunt invitați la inaugur…

Ieșenii sunt invitați…

Statistici înfiorătoare despre s…

Statistici înfiorătoa…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
m@dd laptop
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (3 voturi, medie: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți

Print Friendly, PDF & Email

Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți. La aproximativ patru decenii dupa încheierea păcii de la Passarowitz, a început colonizarea Banatului românesc cu “elemente germano-catolice” (șvabi).

Potrivit Ordinului Curții de la Viena din 14 iulie 1765, semnat de Maria Tereza, “toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani,trebuiau mutate in alte părți”.

Prin Patenta de colonizare a imparatesei Maria Tereza din 25 februarie 1763 și mai apoi prin ordinul inaintat Oficiului de Colonizare bănațean în 1765, se dispunea strămutarea populației românești și implicit deposedarea acesteia de orice drept asupra terenurilor pe care îl deținea, făcându-se astfel loc pentru venirea și împământenirea șvabilor bănățeni.

Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți

Unul dintre cei mai înverșunati dușmani ai romanilor a fost contele Perlas Riap,  administratorul civil al Banatului, al cărui Memoriu privind alungarea populației românești a precedat Ordinul Curții de la Viena care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului. În 1768, contele Perlas Riap este destituit și dat pe mâna justiției din cauza afacerilor “necurate” pe care le desfășura la adapostul funcției oficiale deținute.

Istoriografia maghiara detaliază amănunțit brutalițătile cu care autorițătile de la Viena au procedat la evacuarea și strămutarea populatiei românești pentru a face loc venirii colonistilor șvabi.

În urma ordinului imperial de la Viena, au fost alungate “340 de familii românești, cu vreo 2000 de suflete, în 500-600 de care cu boi, din comunele curat românești de odinioară Săcălaz și Serdin” si au pornit în bejenie către necunoscut, oferind o priveliște aidoma unui adevarat exod biblic.Coloniștii germani au schimbat numele comunelor Sacalaz și Serdin in Sackelhausen, respectiv  Schondorf (adica Sat Frumos).

Acțiuni și încercări de colonizare cu populație de origine germană au avut loc și dincolo de limitele geografice ale Banatului românesc, în Bucovina și Oltenia, însă în aceste zone Curtea de la Viena a întampinat numeroase dificultăți, soldații și autoritățile imperiale fiind hărțuite și atacate constant, mai ales de către cetele de haiduci din Oltenia.

Glasul.info

Note: [1] primariasacalaz.ro/sacalaz/scurt-istoric

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline