Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți

Ţărani, lângă Cernăuţi, în timpul unui „ger siberian”, Foto: Margaret Bourke-White

Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți. La aproximativ patru decenii dupa încheierea păcii de la Passarowitz, a început colonizarea Banatului românesc cu „elemente germano-catolice” (șvabi).

Potrivit Ordinului Curții de la Viena din 14 iulie 1765, semnat de Maria Tereza, „toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani,trebuiau mutate in alte părți”.

Prin Patenta de colonizare a imparatesei Maria Tereza din 25 februarie 1763 și mai apoi prin ordinul inaintat Oficiului de Colonizare bănațean în 1765, se dispunea strămutarea populației românești și implicit deposedarea acesteia de orice drept asupra terenurilor pe care îl deținea, făcându-se astfel loc pentru venirea și împământenirea șvabilor bănățeni.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți

Unul dintre cei mai înverșunati dușmani ai romanilor a fost contele Perlas Riap,  administratorul civil al Banatului, al cărui Memoriu privind alungarea populației românești a precedat Ordinul Curții de la Viena care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului. În 1768, contele Perlas Riap este destituit și dat pe mâna justiției din cauza afacerilor „necurate” pe care le desfășura la adapostul funcției oficiale deținute.

Istoriografia maghiara detaliază amănunțit brutalițătile cu care autorițătile de la Viena au procedat la evacuarea și strămutarea populatiei românești pentru a face loc venirii colonistilor șvabi.

În urma ordinului imperial de la Viena, au fost alungate „340 de familii românești, cu vreo 2000 de suflete, în 500-600 de care cu boi, din comunele curat românești de odinioară Săcălaz și Serdin” si au pornit în bejenie către necunoscut, oferind o priveliște aidoma unui adevarat exod biblic.Coloniștii germani au schimbat numele comunelor Sacalaz și Serdin in Sackelhausen, respectiv  Schondorf (adica Sat Frumos).

Acțiuni și încercări de colonizare cu populație de origine germană au avut loc și dincolo de limitele geografice ale Banatului românesc, în Bucovina și Oltenia, însă în aceste zone Curtea de la Viena a întampinat numeroase dificultăți, soldații și autoritățile imperiale fiind hărțuite și atacate constant, mai ales de către cetele de haiduci din Oltenia.

https://youtube.com/watch?v=iU8SK_T0Utk

Glasul.info

Note: [1] primariasacalaz.ro/sacalaz/scurt-istoric

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 9 books
Oranki. Amintiri din captivitate

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas

1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info