Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți

Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți. La aproximativ patru decenii dupa încheierea păcii de la Passarowitz, a început colonizarea Banatului românesc cu “elemente germano-catolice” (șvabi).

Potrivit Ordinului Curții de la Viena din 14 iulie 1765, semnat de Maria Tereza, “toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani,trebuiau mutate in alte părți”.

Prin Patenta de colonizare a imparatesei Maria Tereza din 25 februarie 1763 și mai apoi prin ordinul inaintat Oficiului de Colonizare bănațean în 1765, se dispunea strămutarea populației românești și implicit deposedarea acesteia de orice drept asupra terenurilor pe care îl deținea, făcându-se astfel loc pentru venirea și împământenirea șvabilor bănățeni.

Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți

Unul dintre cei mai înverșunati dușmani ai romanilor a fost contele Perlas Riap,  administratorul civil al Banatului, al cărui Memoriu privind alungarea populației românești a precedat Ordinul Curții de la Viena care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului. În 1768, contele Perlas Riap este destituit și dat pe mâna justiției din cauza afacerilor “necurate” pe care le desfășura la adapostul funcției oficiale deținute.

[one_half]

În urma ordinului imperial de la Viena, au fost alungate “340 de familii românești, cu vreo 2000 de suflete, în 500-600 de care cu boi, din comunele curat românești de odinioară Săcălaz și Serdin” si au pornit în bejenie către necunoscut, oferind o priveliște aidoma unui adevarat exod biblic.Coloniștii germani au schimbat numele comunelor Sacalaz și Serdin in Sackelhausen, respectiv  Schondorf (adica Sat Frumos).

Acțiuni și încercări de colonizare cu populație de origine germană au avut loc și dincolo de limitele geografice ale Banatului românesc, în Bucovina și Oltenia, însă în aceste zone Curtea de la Viena a întampinat numeroase dificultăți, soldații și autoritățile imperiale fiind hărțuite și atacate constant, mai ales de către cetele de haiduci din Oltenia.

Glasul.info

Note: [1] primariasacalaz.ro/sacalaz/scurt-istoric