Ne-am “ales” cocos care cloceste 4 zile la Trei Coceni si trei zile la Sibiu! Pentru un cocos care se dedica cu fulgi si pene cotetului de la Trei Coceni doar maxim 4 zile pe saptamana, restul de 3 zile fiind folosite pentru binemeritata siesta a penelor si a deparazitarii complete la Sibiu, facuta in mod special pentru a combate orice posibila infestare pusa la cale de miticii conspiratori de pe malul Dambovitei, s-a facut atata zarva intre lighioanele din gospodarie incat ai crede ca nu ar mai exista pe lumea aceasta si alti cocosi in afara celui eclozat in urma cu cateva decenii la Sibiu.
Cu cateva zile bune in urma, alarmat probabil si de zarva draceasca pe care o facea un alai nemaivazut de mare de oratanii in afara portilor gospodariei, cocosul nostru de la Trei Coceni si-a pus o mantie noua din pene rosii si a iesit impetuos din cotet in mijlocul tuturor orataniilor din drum. Confuzia insa era inca destul de mare in randul orataniilor, deoarece la vederea penajului de un rosu aprins au inceput sa strige aproape toate intr-un singur glas: “Ciuma roşie, ciuma roşie!”.
Ne-am “ales” cocos care cloceste 4 zile la Trei Coceni si trei zile la Sibiu!
Nefiind un orator desavarsit si nici din cale afara de obisnuit cu multimile de oratanii, cocosul nostru de la Trei Coceni s-a limitat a vorbi despre singurele chestii pe care le stapaneste el foarte bine: dezvoltarea imobiliara a cotetelor, mediatii pentru puicutele cu lipsa acuta de neuroni si gasirea unor cotete “de adoptie” peste mari tari si tari pentru puii altor galinacee.
Intrebat de una dintre orataniile despuiate, care fusese convinsa sa iasa in strada crezand ca este vorba de inca o zi in care vor umbla pe drumuri doar in chiloti (n.r. No Pants Day) despre cum s-a putut face cocosul nostru stapan peste alte sapte cotete ale vecinilor, acesta i-a raspuns sec: “Pai foarte simplu, pas cu pas!”.
“Franz, mascariciul-marioneta numit Gauleiter peste colonia Romania, se afla ieri (vineri) la ora 14 pe partia de schi din munții Șureanu (jud. Alba). Luni, la aceeasi ora 14, inca nu sosise la locul de munca, fiind in minivacanta lui saptamanala de la Sibiu. Individul asta „lucreaza” doar trei zile pe saptamana (marti, miercuri si joi) fara sa dea socoteala nimanui?”, scrie jurnalistul Marius Albin Marinescu intr-o postare pe facebook
“L-am visat azi – noapte pe Iohanis… îi duceam un mărţişor în formă de cătuşe şi el îmi spunea că nu este femeie şi eu îi spuneam că nu-i nimic, că la bulău va învaţa să fie ! Ce ţi-e şi cu visele astea ! S. Jitea”, scrie pe facebook Alina Anghel
PS: Acesta este un pamflet si trebuie privit ca atare
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.