Herta Muller l-a ridiculizat public pe Liiceanu pentru “disidenta” sa din perioada comunista, acuzand perversitatea morala a unora care se pretind a fi mari intelectuali romani. In timpul inalnirii din anul 2010 dintre Herta Muller si Gabriel Liiceanu de la Ateneul Român, laureata premiului Nobel pentru Literatura i-a oferit o lectie usturatoare de etica asa zisului “filozof” roman, ridiculizand “disidenta” pe care au facut-o Liiceanu, Plesu & comp.
“Multi dintre noi ne-am simtit minoritari in propria tara”, insista Gabriel Liiceanu, adresandu-i-se Hertei Muller cu un aer de superioritate, izvorat numai el stie de unde, pentru ca rar iti este dat in viata sa vezi asemenea dovezi de ipocrizie, de-a dreptul sfidatoare la cer.
„As fi vrut ca pe vremea aceea sa fi deschis mai multi gura si sa fi spus ca se simt minoritari”, i-a raspuns Herta Muller, acompaniata de un ropot energic de apaluze din partea asistentei (n.r. vezi clipul video din articol).
Herta Muller ridiculizand “disidenta” lui… de VictoRoncea
Herta Muller l-a ridiculizat public pe Liiceanu pentru “disidenta” sa din perioada comunista, acuzand perversitatea morala a unora care se pretind a fi mari intelectuali romani
Audienta prezenta la intalnirea dintre Herta Muller si Gabriel Liiceanu la Ateneul Român a râs de Liiceanu şi l-a huiduit pe Pleşu, dovedind astfel cat de apreciata a putut fi “disidenta” celor doi din perioada comunista a Romaniei.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsIn timpul dialogului dintre Herta Muller si Liiceanu, pe care laureata premiului Nobel pentru Literatura nu s-a sfiit sa-l asemuie unui “circ”, Herta Muller i-a criticat pe intelectualii romani, acuzandu-i pe unii dintre ei de falsa rezistenta si pasivitate in timpul regimului comunist din Romania.
“Scriitoare sunt doar cand sunt singura cu mine. Aici sunt la circ”, i-a raspuns Herta Muller lui Liiceanu, deranjata de modul prin care acesta incerca sa o oblige sa-si exprime gandurile
La scurt timp dupa acest incident, Liiceanu avea o rabufnire in presa la adresa Hertei Muller:
“Nu este drept ca Herta Muller, care nu a facut un gest de protest cat a fost in tara, care a avut sansa sa plece in Germania si a deschis gura abia cand a ajuns in cealalta parte sa vina sa ne spuna ca cei buni dintre noi au ales sa plece, iar ceilalti au ramas. Noi nu am avut sansa aceleisi alegeri, de a pleca.”, a declarat Liiceanu la B1 TV
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Cum s-a ajuns ca “flotantii ” Romaniei sa ajunga sa ne conduca ??
” Nimeni nu întreabă pe ce cale a fost cu putinţă ca asemenea oameni să iasă la suprafaţă, nimeni nu-şi dă seama cum această populaţie flotantă a României, fără legături cu pămîntul şi cu neamul ţării, fără identitate de interese cu clasele productive şi pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România.
Înecarea cu străini a tuturor ramurilor vieţii noastre economice, reducerea românului în ţara sa proprie la rolul de simplu salahor agricol, căderea repede a tuturor meseriilor, stingerea industriei casnice şi înlocuirea ei prin producte industriale străine, lipsa absolută a unei legi de incolat, ceea ce permite ca gunoaiele societăţilor vecine din cîteşi patru unghiurile lumii să s-aşeze la noi, prefacerea, în fine, a acestor elemente în elemente politice care au umplut funcţiile statului şi se strecoară în reprezentaţiunea naţională, toate acestea dovedesc că ţara noastră nu mai e vechea Românie, ci e o Americă orientală deschisă tuturor imigraţiunilor, al căror principiu e Ubi bene ibi patria şi teoria de om şi om?” (TIMPUL, 22 iulie 1880)