RSS

Nicolae Voiculeț: A apărut parti…

Sistemul a început s…

Semnal de alarmă: Bolnavii croni…

Multe spitale au fos…

Cerem guvernului, tuturor autori…

Sfântul Apostol Andr…

Viziunea liberală: Pensiile nu v…

"Curtea Constituţion…

De 1 Decembrie, privirea către E…

De 1 Decembrie, priv…

Claudiu Târziu: Acum 30 de ani a…

Claudiu Târziu: Acum…

Cultura pe timpuri de pandemie: …

Cultura pe timpuri d…

Harta României Întregi va fi arb…

Harta României Între…

«
»
TwitterFacebookPinterest
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Încarc...

Herta Muller l-a ridiculizat public pe Liiceanu pentru “disidenta” sa din perioada comunista, acuzand perversitatea morala a unora care se pretind a fi mari intelectuali romani

Print Friendly, PDF & Email

Herta Muller l-a ridiculizat public pe Liiceanu pentru “disidenta” sa din perioada comunista, acuzand perversitatea morala a unora care se pretind a fi mari intelectuali romani. In timpul inalnirii din anul 2010 dintre Herta Muller si Gabriel Liiceanu de la Ateneul Român, laureata premiului Nobel pentru Literatura i-a oferit o lectie usturatoare de etica asa zisului “filozof” roman, ridiculizand “disidenta” pe care au facut-o Liiceanu, Plesu & comp.

“Multi dintre noi ne-am simtit minoritari in propria tara”, insista Gabriel Liiceanu, adresandu-i-se Hertei Muller cu un aer de superioritate, izvorat numai el stie de unde, pentru ca rar iti este dat in viata sa vezi asemenea dovezi de ipocrizie, de-a dreptul sfidatoare la cer.

„As fi vrut ca pe vremea aceea sa fi deschis mai multi gura si sa fi spus ca se simt minoritari”i-a raspuns Herta Muller, acompaniata de un ropot energic de apaluze din partea asistentei (n.r. vezi clipul video din articol). 


Herta Muller ridiculizand “disidenta” lui… de VictoRoncea

Herta Muller l-a ridiculizat public pe Liiceanu pentru “disidenta” sa din perioada comunista, acuzand perversitatea morala a unora care se pretind a fi mari intelectuali romani

Audienta prezenta la intalnirea dintre Herta Muller si Gabriel Liiceanu la Ateneul Român a  râs de Liiceanu şi l-a huiduit pe Pleşu, dovedind astfel cat de apreciata a putut fi “disidenta” celor doi din perioada comunista a Romaniei.

In timpul dialogului dintre Herta Muller si Liiceanu, pe care laureata premiului Nobel pentru Literatura nu s-a sfiit sa-l asemuie unui “circ”, Herta Muller i-a criticat pe intelectualii romani, acuzandu-i pe unii dintre ei de falsa rezistenta si pasivitate in timpul regimului comunist din Romania.

“Scriitoare sunt doar cand sunt singura cu mine. Aici sunt la circ”, i-a raspuns Herta Muller lui Liiceanu, deranjata de modul prin care acesta incerca sa o oblige sa-si exprime gandurile

La scurt timp dupa acest incident, Liiceanu avea o rabufnire in presa la adresa Hertei Muller:

“Nu este drept ca Herta Muller, care nu a facut un gest de protest cat a fost in tara, care a avut sansa sa plece in Germania si a deschis gura abia cand a ajuns in cealalta parte sa vina sa ne spuna ca cei buni dintre noi au ales sa plece, iar ceilalti au ramas. Noi nu am avut sansa aceleisi alegeri, de a pleca.”, a declarat Liiceanu la B1 TV

Susține GLASUL.info, presa independentă, susține adevărul Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
CONT EUR: RO61BTRLEURCRT0356966001
Cod Swift: BTRLRO22
BANCA TRANSILVANIA
Pentru: Portalul Glasul.info


REVOLUT
IBAN: GB34REVO00997029036608
BIC: REVOGB21

PAYPAL
email: RFBURSA@gmail.com

PATREON
patreon.com/glasul


Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

1 comment

  1. Georgescu Viorel

    Cum s-a ajuns ca “flotantii ” Romaniei sa ajunga sa ne conduca ??
    ” Nimeni nu întreabă pe ce cale a fost cu putinţă ca asemenea oameni să iasă la suprafaţă, nimeni nu-şi dă seama cum această populaţie flotantă a României, fără legături cu pămîntul şi cu neamul ţării, fără identitate de interese cu clasele productive şi pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România.
    Înecarea cu străini a tuturor ramurilor vieţii noastre economice, reducerea românului în ţara sa proprie la rolul de simplu salahor agricol, căderea repede a tuturor meseriilor, stingerea industriei casnice şi înlocuirea ei prin producte industriale străine, lipsa absolută a unei legi de incolat, ceea ce permite ca gunoaiele societăţilor vecine din cîteşi patru unghiurile lumii să s-aşeze la noi, prefacerea, în fine, a acestor elemente în elemente politice care au umplut funcţiile statului şi se strecoară în reprezentaţiunea naţională, toate acestea dovedesc că ţara noastră nu mai e vechea Românie, ci e o Americă orientală deschisă tuturor imigraţiunilor, al căror principiu e Ubi bene ibi patria şi teoria de om şi om?” (TIMPUL, 22 iulie 1880)

Lasă un răspuns



Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info