Singurul deputat care a votat IMPOTRIVA sarbatoririi Unirii Romaniei cu Basarabia este de la UDMR. Impotriva proiectului adoptat de catre Camera Deputatilor cu scopul omagierii Unirii Romaniei cu Basarabia si de a face din ziua de 27 martie, din Ziua Unirii Basarabiei cu Romania, o sarbatoare nationala a tuturor romanilor, a votat un singur deputat, Benkő Erika, membru al principalei formatiuni politice care face alergie la sarbatorile nationale ale romanilor: UDMR.
Foarte interesant este insa faptul ca printre propunerile legislative initiate de catre parlamentari incepand cu anul 2016 figureaza si aceasta: “Propunere legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare”, unde deputatul UDRM de Covasna, Benkő Erika, este prezenta pe lista initiatorilor.
Singurul deputat care a votat IMPOTRIVA sarbatoririi Unirii Romaniei cu Basarabia este de la UDMR
“Propunere legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare
Art.1 Se consacra ziua de 15 martie ca sarbatoare a comunitatii maghiare din Romania
Art.2.
(1) In localitatile unde traiesc persoane apartinand comunitatii maghiare, autoritatile administratiei publice locale si judetene, institutiile publice pot organiza manifestari cultural artistice dedicate zilei de 15 martie.
(2) Fondurile necesare organizarii manifertarilor prevazute la alin. (1) pot fi asigurate din bugetele locale ale autoritatilor publice locale si judetene si ale institutiilor publice.
(3) Angajatorii acorda o zi libera, in data de 15 martie, la cerere, persoanelor apartinand comunitatii maghiare pentru participarea la manifestarile prevazute la art. (1)
Art. 3. Societatea Romana de Televiziune si Societatea Romana de Radiodifuziune pot transmite, in cadrul unor emisiuni speciale, aspecte de la aceste manifestari”, se arata in forma iniatorului pentru aceasta propunere legislativa
Cu alte cuvinte, in timp ce pe stimabila deputata UDMR-ista de Covasna, Benkő Erika, n-o doare nici macar in cot de ziua de 27 martie, de Ziua Unirii Basarabiei cu Romania, este pe de alta parte profund preocupata ca ziua de 15 martie sa devina sarbatoare legala in Romania, iar manifestarile din timpul acestei sarbatori sa fie sustinute cu fonduri de la bugetul de stat.
Ce reprezinta totusi ziua de 15 martie pentru romani?
Pentru cei care nu stiu inca despre ceea ce sarbatoresc cu adevarat maghiarii in ziua respectiva, ziua de 15 martie 1848 reprezinta de fapt ziua cand parlamentul Ungariei a votat “unirea” cu Ardealul. In pofida faptului ca populatia majoritara din Transilvania era cea romaneasca, o mana de oameni straini cu totul de pamantul Transilvaniei, hotarau cu de la sine putere asa zisa “unire” a Ungariei cu Ardealul, fara ca macar sa fie intrebat si poporul majoritar din aceasta provincie daca vrea o asemenea “unire”.
Pentru romanii ardeleni care au refuzat aceasta unire, zilele anului 1848 s-au transformat in zile ale razbunarii miselesti venite din partea hungarismului expansionist. In timp ce romanii ardeleni voiau sa se uneasca cu “Tara”, in cadrul Adunarii Nationale de la Blaj, din 3/5 mai 1848, de pe Câmpia Libertăţii, o idee total contrarie “revolutiei maghiare”, ungurii vedeau in evenimentele din 1848 ocazia nesperata de a anexa Ardealul.
Acest 15 martie 1848 pentru romani a insemnat un bilant tragic: peste 40.000 de romani omorati, circa 300 de sate romanesti incendiate si rase de pe fata pamantului, numeroase crime si violente pe care lumea civilizata cu greu le-ar vedea pornite de catre unii care afirmau in “avantul lor revolutionar” ca aspiratiile revolutionarilor maghiari sunt : “sa fie pace, libertate si intelegere”.
Asadar, pentru romani si maghiari, ziua de 15 martie are semnificatii total opuse, unii sarbatorind, iar ceilalti comemorand.
Foto:cdep.ro
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.