La 1 mai 1921 aparea revista Gândirea, publicatie ce tindea sa orienteze creatia spre valorile autohtone.
Revista Gândirea a aparut, la Cluj si Bucuresti, bilunar, apoi lunar, fructificand un efort sustinut de a orienta creatia catre valorile autohtone; de-a lungul istoriei sale, in paginile acestei reviste au semnat nume mari ale culturii romanesti precum Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Calinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj si Nichifor Crainic la Bucuresti).
Prin activitatea sa de reinviere si valorificare a creatiei autohtone, revista Gândirea a creat in jurul sau curentul ideologic al gândirismului, care i-a imprumutat numele. La numai un dupa fondarea sa la Cluj, revista se muta Bucuresti.
La 1 mai 1921 aparea revista Gândirea, publicatie ce tindea sa orienteze creatia spre valorile autohtone
Din anul 1926, in conducerea revistei se implica si Nichifor Crainic, pentru ca in 1928 sa devina chiar directorul si ideologul publicatiei.
Sub indrumarea ideologului revistei, Nichifor Crainic, s-a format o grupare ce reunea pe atunci o mare parte din clasa intelectuala a acelor timpuri.
Activitatea publicatiei se incheie odata cu anul 1944, insa pe perioada in care revista a functionat, cu doar doua intreruperi (in 1925 si 1933-1934, in perioada marii crize financiare), Gândirea a reprezentat stimulentul care a coagulat in jurul sau crema intelectualitatii romanesti din perioada interbelica, fiind una dintre cele mai importante publicatii culturale ale acelor vremuri.
Glasul.info
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.