PORTUL NOSTRU ROMÂNESC A STRĂLUCIT CA SOARELE, LA CERNĂUȚI
Cata dragoste și cat respect fața de tezaurul folcloric au romanii noștri le-ar ajunge pentru ca toate duminicile din cursul anului sa le transforme in sarbatori ale cantecului, dansului și portului popular. Numai ca viața ne ofera tot mai rare prilejuri de bucurie. Nici pe departe nu-i cum ne-ar dori sufletul, ci mai curand asemenea duminicii de 14 mai, cu cer mai mult nouros decat insorit.
A fost poate un semn de la Dumnezeu, ca cea de-a treia ediție a sarbatorii Parada Portului Popular Romanesc, desfașurata sub egida Centrului Cultural Roman ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernauți, sa decurga intr-o permanenta perindare de luminescența și mohorare din inalturi, pentru a cugeta mai profund asupra rostului și menirii noastre pe acest pamant.
PORTUL NOSTRU ROMÂNESC A STRĂLUCIT CA SOARELE, LA CERNĂUȚI
[info]
Portul popular. Marca a identitatii etnoculturale [/info]
Intotdeauna am avut senzația ca, imbracand costumul popular, romanii, mai mult ca alte neamuri, trec prin miracolul intineririi, iși purifica sufletul ca in fața altarelor sfinte, devin mai buni, emana lumina dinauntru, aidoma candelelor aprinse la icoane.
Astfel iluminand i-am vazut pe conationalii ce și-au scos cele mai scumpe haine la plimbare pe cea mai frumoasa strada a Cernauțiului, despre care cutez sa amintesc ca, in perioada interbelica, s-a numit Iancu Flondor, in cinstea artizanului Unirii Bucovinei cu Patria-mama.
Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.