RSS

Vicepreședintele Partidului Ecol…

Vicepreședintele Part…

(VIDEO) Ăsta nu este pelerinaj, …

(VIDEO) Ăsta nu este …

În timp ce marioneta Berlinului …

În timp ce marioneta …

În timp ce unora din afara Român…

În timp ce unora din …

Cimitir de onoare românesc inaug…

Cimitir de onoare rom…

Ungaria șochează din nou! Muncit…

Ungaria șochează din …

Fundaţia lui Soros de la Budapes…

Fundaţia lui Soros de…

Alertă pe granița de Nord Vest a…

Alertă pe granița de …

De ani buni, Ploieștiul este unu…

De ani buni, Ploiești…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Pana la 1812 populatia romaneasca inca mai spera ca rusii vor parasi tara si ca ocupatia ruseasca este vremelnica

Print Friendly, PDF & Email

Pana la 1812 populatia romaneasca inca mai spera ca rusii vor parasi tara si ca ocupatia ruseasca este vremelnica.

In ce imprejurari a fost anexata Basarabia de catre Imperiul Rus si cu ce ganduri: la inceputul secolului al XIX-lea, Principatele Romane se aflau sub suzeranitate otomana. Puterea Imperiului Otoman insa incepea sa se clatine, acesta fiind macinat de coruptie si de greseala ca sultanii otomani incepusera sa renunte la principiile meritocratiei.

Bineinteles ca la declinul Imperiului Otoman au contribuit din plin si marile puteri occidentale prin numeroase uneltiri si conspiratii, dar si Imperiul Rus, aflat in acel moment in plina ascensiune.

Pana la 1812 populatia romaneasca inca mai spera ca rusii vor parasi tara si ca ocupatia ruseasca este vremelnica

 Documente privitoare la istoria Tarii Moldovei in perioada Razboiului ruso-turc din 1806-1812

In lupta sa pentru a provoca declinul Imperiului Otoman, Imperiul Rus a folosit Principatele Romane ca piese de sah intr-o lupta de strategie geopolitica. Chiar si aflat intr-un declin major, Imperiul Otoman a sesizat masinatiunile pe care rusii le puneau la cale, astfel ca n-a lipsit deloc mult pana la izbucnirea razboiului ruso-turc din 1806, un razboi cautat si dorit din plin de catre Imperiul Rus, care considera ca este mai mult decat pregatit sa faca fata otomanilor.

Timp de sase ani de zile, intre 1806-1812, in timpul razboaielor ruso-turce, n-au avut pe atat de mult de suferit fortele beligerante, pe cat au avut Principatele Romane.

Populatia romaneasca s-a aflat in acei ani intre ciocan si nicovala: pe de o parte otomanii puteau acuza oricand partea romaneasca de faptul ca nu este credincioasa tratatului de suzeranitate, iar de cealalta parte, in egala masura, rusii puneau presiune pe romani sa ajute o tara de care-i lega o credinta comuna: ortodoxia.

Insa prin transformarea Principatelor in unele zone in adevarate teatre de razboi, romanii au avut cel mai mult de suferit si de pe urma otomanilor dar si a rusilor in egala masura: toate nenorocirile specifice unui razboi s-au abatut asupra Tarilor Romanesti, romanii indurand atat din partea turcilor cat si a rusilor, biruri grele, abuzuri si batjocuri de nedescris.

Daca existase candva cea mai mica bunavointa fata de “fratii” rusi ortodocsi din partea populatiei romanesti, dupa experientele avute in timpul razboaielor turco-ruse dintre 1806-1812, multi dintre romani nici nu mai voiau sa auda de armata tarista.

Chiar si in aceste conditii, pana in anul 1812 populatia romaneasca din Principtale Romane inca mai spera ca rusii vor parasi tara, ca ocupatia ruseasca este vremelnica.

Or, pe 16 mai 1812 rusii anexau pentru prima data partea de est a Principatului Moldovei, transformand-o in asa numita “gubernie a Basarabiei”.

“Ceasurile acelea”, povesteste istoricul Manolache Draghici,”au fost de plangeri un timp neuitat, pentru ca poporul cu carduri, ca turmele de oi, incinsese toata marginea Prutului de la un capat la altul, mergand si venind de prin sate si de prin targuri saptamani incheiate, cu luare de ziua buna de la parinti, de la frati si de la rudenii, cu care crescuse si vietuise dinpreuna pana in vremea aceea, cand se desparteau unii de altii pentru totdeauna”

Bibliografie/Surse: Incercarea rusilor de a deznationaliza Basarabia prin Biserica, Pr. N. N. Topologeanu


Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!


loading...

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta



Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline