La 18 mai 1388 se finalizau lucrarile de zidire a bisericii mari a Manastirii Cozia.
Finalizata in luna mai a anului 1388, biserica Manastirii Cozia a reprezentat “minunea evului mediu romanesc”: avand o fatada deosebita, bogat ornamentata cu bucati de ceramica si caramizi aparente, edificiul a reprezentat pentru o vreme indelungata un model de varf al arhitecturii religioasa din Tara Romaneasca.
Manastirea Cozia este situata in orasul Călimănești, pe malul râului Olt, fiind ctitoria domnitorului muntean Mircea cel Bătrân. De-a lungul istoriei, manastirea a fost extinsa si renovata de mai multe ori.
La 18 mai 1388 se finalizau lucrarile de zidire a bisericii mari a Manastirii Cozia
In jurnalul sau de calatorie, Paul de Alep, un arab crestin din Siria, arhidiacon din Antiohia ce l-a insotit pe patriarhul Macarie in calatoriile acestuia prin Tarile Romane si estul Europei, nota despre Manastirea Cozia:
„In limba lor intelesul numelui acestei manastiri, Cozia este „fortareata de pamant din pricina nenumaraților munti din aceasta tara”
Paul de Alep a notat in jurnalul sau de calatorie toate amanuntele care i s-au parut importante in timpul calatoriilor sale prin Tarile Romane, lasand cateva repere si date istorice deosebit de importante pentru istoriografia romana.
“Sa se stie ca mitropolitul Tarii Romanesti are doi episcopi sufragani: unul este episcopul de Butza (n.r. episcopul de Buzau, Serafim), de care am vorbit, si celalalt de Rimnik al-Kubra (n.r. Râmnicul Mare, Râmnicu Vâlcea)
De-a lungul istoriei, Manastirea Cozia a constituit un important si puternic focar al culturii romanesti, de ea legandu-se de altfel mai multe evenimente de o importanta cruciala din istoria romanilor.
Potrivit legendei, manastirea a fost construita in apropierea locului unde se credea ca ar fi fost inainte construita o manastire de catre Negru Voda. Sfintirea edificiului religios a a avut loc pe 13 mai 1388, potrivit hrisovului lui Mircea cel Bătrân:
„…a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă.”
Bibliografie/ Referinte:
[1] Calatori straini despre Tarile Romane, vol. VI, 1976[2] Istoria românilor din Dacia Traiană, A.D. Xenopol, 1925
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.