Site icon

Constantin Cojocaru: “ROMANIA ARE O CREŞTERE ECONOMICĂ TOXICĂ!”

Constantin Cojocaru: "ROMANIA ARE O CREŞTERE ECONOMICĂ TOXICĂ!"

Constantin Cojocaru: "ROMANIA ARE O CREŞTERE ECONOMICĂ TOXICĂ!"

Constantin Cojocaru: “ROMANIA ARE O CREŞTERE ECONOMICĂ TOXICĂ!”.

Intr-o postare de pe o retea de socializare, presedintele Partidul Poporului PP-LC, domnul Constantin Cojocaru, a afirmat despre cresterea economica din ultimul timp din Romania ca de fapt aceasta ar fi una “toxica”.

“CREŞTERE ECONOMICĂ TOXICĂ

Recent, românii au aflat că economia lor este cea mai …..rapidă din Europa. În trimestrul I al acestui an, economia României a crescut cu peste 5,7%, ritm pe care nu l-a mai avut nici o altă ţară din Uniunea Europeană.
În ultimii 15 ani, politicienii români ne tot spun că economia ţării dudue, că are cea mai rapidă creştere din toate ţările continentului.
Pe hârtie, PIB-ul creşte, într-adevăr.
Românii văd, însă, că salariile şi pensiile lor rămân mizerabile, de 5-6 ori mai mici decât cele europene.”, scrie Constantin Cojocaru pe contul sau de facebook

Constantin Cojocaru: “ROMANIA ARE O CREŞTERE ECONOMICĂ TOXICĂ!”

“Ceea ce politicienii români şi presa lor ticăloşită nu vor să spună românilor este că această creştere economică este una toxică, realizată pe seama îndatorării iresponsabile a ţării, a poporului român, ceea ce face ca o parte tot mai mare a avuţiei pe care o crează românii să fie folosită pentru plata ratelor şi dobânzilor la datoria externă, lor râmânându-le tot mai puţin pentru salarii, pensii şi celelalte venituri din muncă.
La originea acestei uriaşe excrocherii financiare se află atitudinea criminală a Băncii Naţionale a României, care, încălcând Constituţia ţării, a permis băncilor comerciale, acaparate în proporţie de peste 95% de către transnaţionali, să acorde credite în valută persoanelor fizice şi juridice române, lucru care a făcut ca datoria externă să crească în ritm vertiginos, de la 0 miliarde de euro, în anul 1990, la 100 de miliarde de euro, în anul 2012.
Cea mai mare parte a acestei datorii este privată, făcută de întreprinderile româneşti, controlate, însă, de transnaţionali.
Implacabil, a cescut şi valoarea serviciului acestei datorii, ratele şi dobânzile plătite de români pentru datoria externă ajungând la peste 55 miliarde de euro pe an, în ultimii trei ani, pentru care avem date, 2013, 2014, 2015.

(…)

Transnaţionalii, care controlează 90% din întreprinderile româneşti, importă, cumpără de la propriile lor firme din afara ţării, materii prime şi semifabricate, la preţuri supraevaluate, pe care le prelucrează în România, la costuri cu forţa de muncă de 5-6 ori mai mici decât în vestul Europei. Profiturile rămân ale lor. Exportă, apoi, produsele finite, la preţuri subevaluate, către propriile lor firme de afară, care le revând, la preţuri normale. Profiturile rămân ale lor. Datorită supraevaluării importurilor şi subevaluării exporturilor, întreprinderile româneşti înregistrează deficite comerciale externe uriaşe, care sunt acoperite cu împrumuturi în valută, deci datorie externă. Cu dobânzi de 5-6 ori mai mari decât în vest, care se rambursează din fondurile de amortizare, neimpozabile. În plus, trebuie plătite şi dobânzile, tot neimpozabile. Aşa se ajunge la scoaterea din ţară a celor peste 50 de miliarde de euro, în fiecare an.
Diabolic.

Aşa se face că, după ce plătesc ratele şi dobânzile la datoria externă, românii rămân cu mult mai puţin decăt aveau în anul 1989, deci, cu mult mai puţini bani pentru salarii, pensii şi alte venituri din muncă.
Fără nici o speranţă să devină stăpânii unui sistem de autostrăzi de aceiaşi densitate şi calitate ca cel din Germania, de exemplu.
Îndatorarea externă reprezintă numai una dintre componentele sistemului financiar prin care transnaţionalii îi spolioază pe români.
Ca să scape de spoliatori şi să-şi construiască şi un sistem financiar pus în slujba lor, românii trebuie să se trezească, să se unească într-o amplă mişcare de eliberare naţională, care să schimbe complet societatea românească, prin punerea în practică a proiectului de ţară propus de Constituţia Cetăţenilor.
Altă soluţie nu este.”, mai adauga Constantin Cojocaru

[poll id=”8″][sg_popup id=”39″ event=”onload”][/sg_popup]
Exit mobile version