Lacrimi si flori sacre pe morminte de Ziua Eroilor in Bucovina
Scăldată în lacrimi, înveșmântată în flori s-a perindat la Cernăuți, sărbătoarea Înălțării Domnului, care pentru toți românii este și Ziua proslăvirii Eroilor.
La acest praznic împărătesc lacrimile au venit din Împărăția Cerului, iar florile pioșeniei și recunoștinței – de la conaționalii uniți în jurul activului Societății ”Golgota” a românilor din Ucraina, conduse de Octavian Bivolaru. De 17 ani, de când lângă capela mitropolitană din vechiul cimitir din Cernăuți, cu contribuția celor doi lideri ai ”Golgotei”, Octavian Bivolaru și Petru Grior, a fost înălțat un monument funerar, manifestările de comemorare a victimelor deportărilor staliniste încep din acest loc.
Iar din 2008 ne îndreptăm pașii și spre fostul cimitir militar românesc pentru a-i pomeni pe eroii neamului, manifestările fiind organizate de aceeași societate.
Lacrimi si flori sacre pe morminte de Ziua Eroilor in Bucovina
Începând de la data inaugurării complexului memorial al ostașilor români căzuți pe teritoriul regiunii și martirilor regimului stalinist din primul an de ocupație, înălțat pe banii Statului Român și cu acceptul autorităților locale, controversele în jurul lui mai continuă. Astăzi, însă, se pare că situația nu-i atât de acută și derulează spre un final îmbucurător.
În orice caz, de la data inaugurării ”neoficiale”, după cum susțin unii, deși piatra de temelie s-a pus în prezența oficialităților, în fiecare an de sărbătoarea Înălțării Domnului (cu preoți sau fără de fețe bisericești), când mai mulți, când mai puțini români au fost alături de liderii ”Golgotei” la pomenirea celor 695 de militari și circa 400 de martiri ce zac în gropile comune din acest cimitir.
Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.