Crucea lui Ferentz, monumentul din IASI care a strajuit intrarea in oras, servind ca pilda pentru invadatorii austrieci

Crucea lui Ferentz este monumentul din IASI care a strajuit intrarea in oras pentru lunga perioada, pana cand vechiul targ s-a extins inspre directia Vasluiului, servind ca pilda pentru invadatorii austrieci. Ironia sortii face insa ca astazi sa existe la mica distanta ridicata o benzinarie a celor de la OMV.

Amplasat pe o mica colina situata in apropierea malului sudic al paraului Nicolina, din cartierul cu acelasi nume din IASI, Crucea lui Ferentz este o aparitie inedita si cu un nume de o rezonanta care a intrigat multa lume de-a lungul timpului.

In 1716 a izbucnit razboiul turco-austriac, iar principatele romane nu au fost ferite din pacate nici ele de oroarea acestui razboi. Animate de perspectiva extinderii stapanirii si asupra tarilor romane, armatele austriece au ocupat Bucurestiul si l-au luat ca prizonier chiar pe domnitorul  Nicolae Mavrocordat.

Din Tara Romaneasca, armatele formate din austrieci si unguri au trecut in Moldova, planuind aceeasi strategie si pentru domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță.

Crucea lui Ferentz, monumentul din IASI care a strajuit intrarea in oras, servind ca pilda pentru invadatorii austrieci

La sfatul si cererea sultanului, chiar daca domnitorul Moldovei nu-si dorea sa implice tatarii care erau de necontrolat si se dadeau adesea la jafuri si alte blestematii si pe teritoriul tarii, in jur de 2000 de tatari trecusera Prutul si s-au stabilit pe valea Manastirii Aroneanu, asteptand porunca domnitorului moldovean.

In plina iarna, pe 10 ianuarie 1717, capitanul belgian François (Ferentz) Ernaut, conducatorul trupelor austriece si ungare, a intrat in IASI, avand sub conducerea sa in jur de 800 de oameni, dar si un oarecare sprijin din partea unor boieri moldoveni tradatori.

Crezandu-se de dinainte castigatoare, trupele capitanului Ferentz au umplut carciumile din oras, dedandu-se inclusiv si la acte de jaf, in asteparea confruntarii cu fortele domnitorului Mihai Racoviță, care se retrasese la Mănăstirea Cetățuia.

Planurile armatelor austriece si ungare insa nu s-au desfasurat insa tocmai asa cum crezusera, pentru ca in timpul asediului Mănăstirii Cetățuia au venit in ajutorul celor asediati atat calaretii tatari cat si in jur de 500 de ostasi moldoveni.

Timp de trei ore a durat lupta, in care desi austriecii foloseau pusti iar tatarii inca mai foloseau arcuri cu sageti, austriecii au sfarsit retragandu-se catre padurile din Hlincea, urmariti de catre tatari si ostasii moldoveni.

In cursul zilei urmatoare, domnitorul Mihai Racoviță i-a judecat la Curtea Domneasca din IASI pe tradatori. Dupa ce l-a rascumparat pe capitanul Ferentz cu 200 de galbeni de la Cantemir-Mârza, hanul tatarilor, domnitorul Mihai Racoviță l-a dat pe acesta pe mana lui Ali Agca care l-a decapitat in fata portii de la Curtea Domneasca.

Intr-un document al Curtii Domnesti dat de catre domnitorul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări Mănăstirii Cetățuia, se mentioneaza:

In prezent monumentul este restaurat prin efortul autoritatilor locale (n.r. pana acum crucea avea unul dintre bratele crucii rupt), iar in jurul colinei pe care este amplasata Crucea lui Ferentz a fost ridicat un gard imprejmuitor de protectie.

Glasul.info