RSS

Inaugurare care îndeamnă la neui…

Inaugurare care îndea…

De ce nu avem autostrăzi? De mil…

Da! Asta ne spune un …

Naționaliștii români avertizează…

Naționaliștii români …

După ce francezii au fost avanga…

După ce francezii au …

Asalt împotriva valorilor conser…

Asalt împotriva valor…

Pledoarie a unui deputat pentru …

Pledoarie a unui depu…

O nouă hemoragie dinspre PNL spr…

O nouă hemoragie dins…

Deputatul UDMR Attila Korodi: "P…

Deputatul UDMR Attila…

Ministerul Culturii a elaborat p…

Ministerul Culturii a…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Crucea lui Ferentz, monumentul din IASI care a strajuit intrarea in oras, servind ca pilda pentru invadatorii austrieci

Print Friendly, PDF & Email

Crucea lui Ferentz este monumentul din IASI care a strajuit intrarea in oras pentru lunga perioada, pana cand vechiul targ s-a extins inspre directia Vasluiului, servind ca pilda pentru invadatorii austrieci. Ironia sortii face insa ca astazi sa existe la mica distanta ridicata o benzinarie a celor de la OMV.

Amplasat pe o mica colina situata in apropierea malului sudic al paraului Nicolina, din cartierul cu acelasi nume din IASI, Crucea lui Ferentz este o aparitie inedita si cu un nume de o rezonanta care a intrigat multa lume de-a lungul timpului.

In 1716 a izbucnit razboiul turco-austriac, iar principatele romane nu au fost ferite din pacate nici ele de oroarea acestui razboi. Animate de perspectiva extinderii stapanirii si asupra tarilor romane, armatele austriece au ocupat Bucurestiul si l-au luat ca prizonier chiar pe domnitorul  Nicolae Mavrocordat.

Din Tara Romaneasca, armatele formate din austrieci si unguri au trecut in Moldova, planuind aceeasi strategie si pentru domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță.

Crucea lui Ferentz, monumentul din IASI care a strajuit intrarea in oras, servind ca pilda pentru invadatorii austrieci

La sfatul si cererea sultanului, chiar daca domnitorul Moldovei nu-si dorea sa implice tatarii care erau de necontrolat si se dadeau adesea la jafuri si alte blestematii si pe teritoriul tarii, in jur de 2000 de tatari trecusera Prutul si s-au stabilit pe valea Manastirii Aroneanu, asteptand porunca domnitorului moldovean.

In plina iarna, pe 10 ianuarie 1717, capitanul belgian François (Ferentz) Ernaut, conducatorul trupelor austriece si ungare, a intrat in IASI, avand sub conducerea sa in jur de 800 de oameni, dar si un oarecare sprijin din partea unor boieri moldoveni tradatori.

Crezandu-se de dinainte castigatoare, trupele capitanului Ferentz au umplut carciumile din oras, dedandu-se inclusiv si la acte de jaf, in asteparea confruntarii cu fortele domnitorului Mihai Racoviță, care se retrasese la Mănăstirea Cetățuia.

Planurile armatelor austriece si ungare insa nu s-au desfasurat insa tocmai asa cum crezusera, pentru ca in timpul asediului Mănăstirii Cetățuia au venit in ajutorul celor asediati atat calaretii tatari cat si in jur de 500 de ostasi moldoveni.

Timp de trei ore a durat lupta, in care desi austriecii foloseau pusti iar tatarii inca mai foloseau arcuri cu sageti, austriecii au sfarsit retragandu-se catre padurile din Hlincea, urmariti de catre tatari si ostasii moldoveni.

In cursul zilei urmatoare, domnitorul Mihai Racoviță i-a judecat la Curtea Domneasca din IASI pe tradatori. Dupa ce l-a rascumparat pe capitanul Ferentz cu 200 de galbeni de la Cantemir-Mârza, hanul tatarilor, domnitorul Mihai Racoviță l-a dat pe acesta pe mana lui Ali Agca care l-a decapitat in fata portii de la Curtea Domneasca.

Intr-un document al Curtii Domnesti dat de catre domnitorul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări Mănăstirii Cetățuia, se mentioneaza:

“Frință căpitanul au venit cu nemții și cu cătane ca să ne ia pe noi, precum au luat pe domnul muntean de la scaunul din București… și ne-au lovit joi, la 8 ceasuri din zi. Și lovindu-ne fără veste în curte cu război, apărându-ne, am mers la mănăstire la Cetățuia. Și în mănăstire, înconjurându-ne, ne-au bătut. Și tâmplându-se și o seamă de tătari la sfânta mănăstire la Aron-Vodă, au venit și ei întru ajutor și am ieșit și noi din mănăstire și dând război nemților… i-am înfrânt și o samă dintre ei însăși au căzut la robie, iar o samă au pierit la război. Peste trupurile acelor pieriți s-au făcut movilă… în care movilă este Frință căpitanul cu alte trupuri.”

In prezent monumentul este restaurat prin efortul autoritatilor locale (n.r. pana acum crucea avea unul dintre bratele crucii rupt), iar in jurul colinei pe care este amplasata Crucea lui Ferentz a fost ridicat un gard imprejmuitor de protectie.

Glasul.info

[sg_popup id=”32″ event=”onload”][/sg_popup]

Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!



loading...

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

Activitatea noastră poate fi susținută și îmbunătățită prin finanțarea acțiunilor pe care le desfășurăm. Dacă apreciați ceea ce facem și ce încercăm să facem și pe viitor, puteți contribui prin donații:
Cont in LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
Cont in EURO: RO61BTRLEURCRT0356966001
Cod Swift: BTRLRO22

Donatii prin PayPal

Alege valuta

Indroduceti suma



Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline