Poluarea solului sub supraveghere specială
Poluarea solului sub supraveghere specială
Întâlnirea anuală a Parteneriatului Global pentru Sol se concentrează pe „solurile negre” și pe inițiativele de partajare a datelor
23 iunie 2017, Roma – Poluarea solului, datorată în principal activităților umane în urma cărora rezultă un exces de substanțe chimice în solurile folosite pentru creșterea hranei, este subiectul care a luat amploare în cadrul celei de-a 5-a Adunări Plenare a Parteneriatului Global pentru Sol (PGS), care a avut loc săptămâna aceasta la sediul central FAO.
Excesul de azot și urmele de metale cum ar fi arsenic, cadmiu, plumb și mercur pot afecta metabolismul plantelor și pot reduce productivitatea culturilor, punând în cele din urmă o presiune asupra terenurilor arabile. Atunci când intră în lanțul alimentar, acești poluanți reprezintă, de asemenea, riscuri pentru securitatea alimentară, resursele de apă, mijloacele de subzistență din mediul rural și sănătatea umană.
„Poluarea solului este o problemă emergentă, dar pentru că vine în atâtea forme, singura modalitate prin care putem reduce lipsurile de cunoştinţe și promova gestionarea durabilă a solului este intensificarea colaborării globale și acumularea de dovezi științifice fiabile”, a declarat Ronald Vargas,expert în soluri al FAO și secretar al PGS.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News„Combaterea poluării solului și continuarea gestionării durabile a solului este esențială pentru abordarea schimbărilor climatice”, a declarat Rattan Lal, președintele Uniunii Internaționale a Științelor Solului, în cuvântarea sa adresată Adunării Plenare. Rezolvarea problemelor cauzate de om prin practici durabile va însemna că „mai multe schimbări se vor produce de acum până în 2050 decât în cele 12 milenii de la începutul agriculturii”, a adăugat el.
Poluarea solului sub supraveghere specială
„Adunarea Plenară a PGS este o platformă unică, neutră cu participarea factorilor decizionali unde se discută problemele globale ale solului, pentru a învăța din bunele practici și pentru a delibera asupra acțiunilor de asigurare a solurilor sănătoase pentru furnizarea eficientă a serviciilor ecosistemice și a hranei pentru toți” a spus Maria Helena Semedo, director adjunct al FAO pentru Climă și Resurse Naturale. „Acțiunea la nivelul țării este noua frontieră”.
Adunarea Plenară a aprobat trei noi inițiative menite să faciliteze schimbul de informații: Sistemul global de informaţii cu privire la sol; Rețeaua globală a laboratoarelor de sol, înființată pentru a coordona și standardiza măsurătorile între țări; şi Rețeaua Internațională a Solurilor Negre, lansată pentru a spori cunoștințele despre cele mai fertile soluri agricole din lume, cunoscute și pentru conținutul ridicat de carbon al acestora.
Aproape o treime din solurile lumii sunt degradate, datorită practicilor nesustenabile de gestionare a solului. Zeci de miliarde de tone de sol s-au pierdut în agricultură în fiecare an, iar una dintre cauze este poluarea solului, care, în unele țări, afectează o cincime din toate culturile.
Termenul de poluare a solului se referă la prezența în sol a substanțelor chimice care fie nu ar treui să existe în sol, fie există în concentrații mai mari decât cele normale. O astfel de contaminare poate fi produsă prin activități miniere și industriale sau prin gestionarea defectuoasă a canalelor și a deșeurilor.
În unele cazuri, poluanții sunt răspândiți de vânt și ploaie pe suprafețe mari. Importurile agricole, cum ar fi îngrășămintele, erbicidele și pesticidele – și chiar și antibioticele conținute în gunoiul de grajd – sunt, de asemenea, potențiali poluanți și prezintă provocări speciale datorită formulelor chimice în schimbare rapidă.
Poluarea solului este un risc greu de detectat, deoarece este mai greu de observat decât alte procese de degradare a solului, cum ar fi eroziunea. Pericolele prezentate depind de felul în care proprietățile solului afectează comportamentul chimicalelor și viteza cu care intră în ecosisteme.
Diversitatea contaminanților și a tipurilor de sol, precum și modul în care interacționează, fac ca sondajele de testare a solurilor să fie dificile și costisitoare. Membrii PGS au susținut organizarea unui simpozion global privind contaminarea și poluarea solului, care va avea loc în aprilie 2018, și sprijină rețelele globale de date pentru schimbul de informații și armonizarea standardelor, ca modalitate de facilitare a misiunii de protejare a solurilor.
Solurile negre
Deși se menționează frecvent în clasificările naționale ale solului, „solurile negre” sunt departe de a fi uniforme. Noua Rețea Internațională a Solurilor Negre le definește ca având cel puțin 25 centimetri de humus și cu un conținut de carbon organic în sol de peste 2 procente; Prin această definiție se acoperă circa 916 milioane de hectare, sau 7% din suprafaţa de teren fără gheață din lume.
Aproximativ un sfert din solurile negre sunt de tip clasic „Cernoziom”, cu un strat de humus mai mare de 1 metru; Acestea se găsesc în fostele prerii ale Americii de Nord și în regiunile de stepă, producătoare tradiţionale de pâine, în Europa de Est și Asia Centrală inclusiv în Republica Moldova şi România.
Rețeaua Internațională a Solurilor Negre va promova conservarea și productivitatea pe termen lung a solurilor negre prin elaborarea rapoartelor analitice și va servi drept platformă pentru schimbul de cunoștințe și cooperare tehnică.
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
