Fiecare copil român, fiecare țăran, fiecare biserică ortodoxă, sat sau oras din Covasna și Harghita este o baricadă a identitătii naționale românesti
Fiecare copil român, fiecare țăran, fiecare biserică ortodoxă, sat sau oras din Covasna și Harghita este o baricadă a identitătii naționale românesti
Mesajul Asociației Calea Neamului transmis la Izvorul Mureșului în ziua dezbaterilor privitoare la situația românilor din Covasna și Harghita.
”Fiecare copil român, fiecare țăran, fiecare biserică ortodoxă, sat sau oras din Covasna și Harghita este o baricadă a identitătii naționale românesti. Suntem în stare noi, românii din restul țării si din diaspora să luptăm cot la cot cu frații noștri de credință și sânge pe aceste baricade? Aceasta este întrebarea ce se pune acum, pe timp de relativă pace. Un răspuns afirmativ previne un război si asigură pacea pe viitor.
Cine își imaginează că în momentul în care se va atinge pragul critic al maghiarizării celor două județe, acestea nu-și vor declara la propriu autonomia, se înșeală amarnic. Scenariul nu este de domeniul fantasticului căci logica desfășurării lucrurilor din ultimii 27 de ani duce spre el.
Liderii comunității românești din acest areal au mers pe un drum menit a frâna nefasta evoluție, dar nu au putut-o opri căci de multe ori au fost aproape singuri pe el.
Fiecare copil român, fiecare țăran, fiecare biserică ortodoxă, sat sau oras din Covasna și Harghita este o baricadă a identitătii naționale românesti
Atunci când însă societatea civilă românească din Arcul Intracarpatic a avut sprijinul atat de necesar si firesc al fraților de peste Carpați si-a putut impune cuvântul, reusind să clădească cea mai puternică redută a spiritualității românesti: Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, în anul 1994. Infiintarea Episcopiei constituie cel mai bun exemplu al puterii pe care solidaritatea românească o poate genera.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsDemersurile au început încă din 1990, părintele profesor Ilie Moldovan, pe atunci inspector patriarhal, propunând în urma unei vizite pe care a întreprins-o în cele doua judete, constituirea unei unități bisericesti episcopale. Un an mai târziu la Brasov, preoții protopopi din Brasov si Sf. Gheorghe au dezbătut necesitatea înființării acestei episcopii în zona Covasnei si Harghitei.
Marea înțelepciune a Preafericitului Patriarh Teoctist, eforturile stăruitoare ale Părintelui profesor Ilie Moldovan precum si implicarea deosebit de importantă si decisivă a domnului profesor Ioan Lăcătusu si a Ligii Culturale Andrei Saguna condusă in acea vreme de domnul avocat Ioan Solomon au făcut ca acest lucru să se întâmple. Voia lui Dumnezeu a fost astfel împlinită.
Si într-adevar, după înfiintare, institutia Episcopiei si-a făcut pe deplin datoria, zeci de biserici fiind renovate sau construite, reusindu-se păstrarea ortodoxiei în randul poporului credincios, dovada cea mai grăitoare în acest sens fiind dată de faptul că până si acei români care si-au pierdut limba stramosească sau sunt pe cale să o facă au rămas totusi în marea lor majoritate neclintiti în credinta ortodoxă, aceasta rămânând singura veriga ce-i mai leagă de Neam.
De câtiva ani incoace, începând cu binecuvânatrea IPS Ioan Selejan si continuand cu binecuvântarea Preasfințitului Andrei, episcopul Covasnei si Harghitei, sprijinul si ocrotitorul nostru, desfăsurăm o serie de actiuni concrete menite a continua după puterile noastre acest mesaj al solidaritătii si al dragostei crestinesti.
Demersurile noastre s-au axat pe întărirea identității nationale a românilor din Covasna si Harghita, îndreptându-ne atat spre nevoile lor spirituale dar si spre cele materiale transmitându-le de fapt următorul mesaj: voi, cei de aici din Inima Tarii, nu sunteti singuri, alte mii de români sunt alături de voi la modul cel mai concret.
Prin mobilizarea energiilor romanesti de pe întreg cuprinsul tarii si din diaspora am putut dărui astfel copiilor romani din Covasna si Harghita pe parcursul ultimilor trei ani 200 de costume populare, cateva mii de cărti de rugăciune si de mari autori români în special de Mihai Eminescu, premii de sfarsit de an scolar, cadouri de Sfantul Nicolae si de Crăciun.
Cu prilejul marilor sarbători religioase si nationale au ajuns în mâinile fraților si surorilor noastre din zeci de orase si sate peste 2000 de icoane ortodoxe si 3000 de steaguri tricolore trimise de sute de oameni din zeci de localitati din toate provinciile istorice, un mare rol avand deasemenea si mănăstirile Putna, Sihastria Putnei, Petru Vodă, Strâmba, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Protopopiatul Brasov si cel din Făgăras. Cateva tone de alimente de bază am putut dărui celor aflati în nevoie din Oituz, Dobolii de Jos, Doboi, Vidacut, Săcel, Dobarlau Vale, Orfelinatului din Odorheiu Secuiesc si Mănăstirii Mărcuș, atat cu ajutorul oamenilor simpli cat si al bisericilor ortodoxe din Brasov si Casin, jud. Bacau.
De la Ghimes Făget până la Chichis, de la un capat la altul al fostei granite de o mie de ani, am dus acest mesaj de solidaritate romanească, oamenii primindu-ne cu lacrimi de fericire si speranta în ochi.
Pe 10 iunie anul acesta 200 de români îmbrăcati in costume populare din Covasna si Harghita, din 14 orase si sate au răspuns acestor semne de dragoste crestinească mergand la Bucuresti pentru a spune din Capitala Țării, tuturor, că nu renunța la lupta lor pentru afirmarea identității naționale.
Solemnitatea procesiunii de la statuia lui Mihai Viteazul din Piata Universității pana la Biserica Voievodală Sfantul Gheorghe Nou a fost desavarsită, în fruntea coloanei aflându-se preoti ortodocsi, copii cu prapuri bisericesti in mâini si țaranii din Zabala ce au purtat pe brate Troita Romanilor din Covasna si Harghita. Au dăruit această Troiță, Bisericii de la Km 0 al Bucurestiului si al Romaniei ca mărturie a păstrarii credintei ortodoxe în Arcul Intracarpatic.
La Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti s-a desfasurat mai apoi Sezatoarea denumita Femeile din Tinutul Caciularilor cos Ie, cu prilejul căreia ansamblurile populare din Zagon, Valcele, Tulghes, Voinesti Covasna, Livezi si Haghig alaturi de romanii din Sfantul Gheorghe, Tg.Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Brețcu, Mărtănuș, Ojdula, Doboi, Zăbala au arătat că Tradiția cântecului si jocului românesc este încă vie în Inima Tarii.
Prin toate aceste demersuri ale noastre urmărim deasemenea să scoatem judetele Covasna si Harghita din imaginea unei paradigme maghiare, astfel încât pe viitor atunci cand un roman din Cluj, Iasi sau Craiova spre exemplu va veni pe aici să nu mai spună ca merge în secuime, ci că vine la fratii lui români din Inima Țării. Daca acest lucru se va întampla, vom sti ca am reusit.
Daca ne va ajuta Dumnezeu ca pe viitor să punem la punct un sistem de burse pentru elevii care se înscriu la scolile sau sectiile cu predare in limba română, sprijinindu-i în acelasi timp pe dascălii acestor unitati de învatamant vom putea spune ca ne-am facut datoria. Sprijinirea preotilor din parohiile unde există foarte putini credinciosi reprezinta deasemenea un obiectiv de viitor al actiunilor noastre.
Sub îndrumarea Episcopiei Covasnei si Harghitei, daca ne va ajuta Dumnezeu vom putea acorda un ajutor de instalare, precum si unul lunar (macar in primii doi ani) tinerilor preoti care vor dori sa se stabilească în satele in care nu mai exista niciun credincios ortodox, acolo unde înstrăinarea românilor si-a spus cel mai amarnic cuvantul. Redeschiderea acestor parohii reprezinta un prim pas pentru reromânizarea acelor zone.
Cei care și-au uitat originile vor avea astfel posibilitatea reîntoarcerii la matcă, la credinta ortodoxa si limba română. Aceste propuneri concrete suntem siguri ca vor avea ecou atat in randul organizatiilor membre ale Forumului Civic din Harghita, Covasna si Mures cat si in randul parohiilor mai înstărite din Brasov dar si din restul țării.
Împreună putem da prin determinare, organizare si jertfă dovada că ne putem decide singuri soarta, si ca aceasta va fi pe Linia Neamului Românesc.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!”
Autor/Foto: Mihai Tîrnoveanu
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
