Mihai Tirnoveanu

Ridicăm Troiță la Vârghiș, Covasna, pe locurile celei mai grele suferințe românești, acolo unde sub târnăcop s-a clătinat temelia creștină a Neamului

Ridicăm Troiță la Vârghiș, Covasna, pe locurile celei mai grele suferințe românești, acolo unde sub târnăcop s-a clătinat temelia creștină a Neamului.

Va fi Troița Românilor din toate colțurile țării pentru românii ce-au fost odată în Vârghiș. Săptămâna ce vine mergem împreună cu echipa Frăției Ortodoxe să turnăm fundația si să îngrijim biserica veche și clopotnița din 1807. Orice contribuție trimisă în în contul BRD: RO 62BRDE080SV52855930800, Asociatia Calea Neamului (pentru euro se adaugă la cont, SWIFT BRDEROBU si adresa bancii: Poienelor, nr.2, bl.211, Brașov) sau prin Pay Pal (mihaitirnoveanu16@gmail.com) ne ajută foarte mult în lucrarea noastră.

În 1937 românii din Vârghiș cu sprijinul fraților de peste Carpați și-au ridicat biserică nouă în centrul satului. Erau peste 400 de suflete ortodoxe. În 1940 trupele maghiare de ocupație i-au obligat prin forța armelor pe români să-și dărâme biserica cu târnăcoapele. 

Ridicăm Troiță la Vârghiș, Covasna, pe locurile celei mai grele suferințe românești, acolo unde sub târnăcop s-a clătinat temelia creștină a Neamului

 Au ras-o mai apoi complet de pe fața pământului. A scăpat de năprasnica prigoană Biserica cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil construită în 1807 pe dealul de la marginea satului. Astăzi în Vârghiș au mai rămas români cât să-i numeri pe degetele de la o mână. Trauma anului 1940 a marcat ireversibil aceste meleaguri. La Vârghiș, Doboșeni, Herculian, Căpeni a fost la fel ca-n închisoarea satanică de la Pitești. Câtă durere sufletească au îndurat acei frați ai noștri…

O Troiță și-un parastas pentru cei ce nu mai sunt vom face la Vârghiș în octombrie. Vom urca spre biserica veche dealul care-mi amintește atât de mult de Doboi. Cu prapuri si steaguri vom păși acolo unde nu mai sunt români, noi, ceilalți din alte zări ale țării.

Autor/Foto: Mihai Tîrnoveanu

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

17 septembrie 1906 – Surorile Boboc din Ilia Mureșană, eroinele panglicii tricolore

La 17 septembrie 1906, în satul Ilia Mureșană, două surori, Maria și Simina Boboc au…

9 ore ago

17 Septembrie 1896 – Procesul de presă al „Tribunei”, o filă de jertfă pentru demnitatea românească

La 17/29 septembrie 1896, în Cluj, în fața Curții cu jurați, s-a judecat unul dintre…

11 ore ago

16 -17 septembrie 1940 – Jertfa românilor din Sântion

În zilele sumbre ale toamnei anului 1940, după rănirea adâncă a trupului ţării prin Dictatul…

o zi ago

16-17 septembrie 1940 – Jertfa românilor de la Halmășd, Sălaj. Până şi un nou născut de doar 5 luni!

Istoria noastră națională este presărată cu lacrimi, sânge și jertfe, dar și cu dârzenie și…

o zi ago

16 septembrie 1940 – Jertfa martirică a familiei Boldea de la Brețcu, Covasna

Ziua de 16 septembrie 1940 rămâne înscrisă cu sânge în istoria satului Brețcu, județul Covasna,…

o zi ago

Masacrul de la Cerișa – 15-16 septembrie 1940, O rană adâncă în trupul neamului românesc

În zorii negri ai zilei de 15 septembrie 1940, satul românesc Cerișa, din județul Sălaj,…

3 zile ago