Ridicăm Troiță la Vârghiș, Covasna, pe locurile celei mai grele suferințe românești, acolo unde sub târnăcop s-a clătinat temelia creștină a Neamului.
Va fi Troița Românilor din toate colțurile țării pentru românii ce-au fost odată în Vârghiș. Săptămâna ce vine mergem împreună cu echipa Frăției Ortodoxe să turnăm fundația si să îngrijim biserica veche și clopotnița din 1807. Orice contribuție trimisă în în contul BRD: RO 62BRDE080SV52855930800, Asociatia Calea Neamului (pentru euro se adaugă la cont, SWIFT BRDEROBU si adresa bancii: Poienelor, nr.2, bl.211, Brașov) sau prin Pay Pal (mihaitirnoveanu16@gmail.com) ne ajută foarte mult în lucrarea noastră.
În 1937 românii din Vârghiș cu sprijinul fraților de peste Carpați și-au ridicat biserică nouă în centrul satului. Erau peste 400 de suflete ortodoxe. În 1940 trupele maghiare de ocupație i-au obligat prin forța armelor pe români să-și dărâme biserica cu târnăcoapele.
Ridicăm Troiță la Vârghiș, Covasna, pe locurile celei mai grele suferințe românești, acolo unde sub târnăcop s-a clătinat temelia creștină a Neamului
Au ras-o mai apoi complet de pe fața pământului. A scăpat de năprasnica prigoană Biserica cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil construită în 1807 pe dealul de la marginea satului. Astăzi în Vârghiș au mai rămas români cât să-i numeri pe degetele de la o mână. Trauma anului 1940 a marcat ireversibil aceste meleaguri. La Vârghiș, Doboșeni, Herculian, Căpeni a fost la fel ca-n închisoarea satanică de la Pitești. Câtă durere sufletească au îndurat acei frați ai noștri…
O Troiță și-un parastas pentru cei ce nu mai sunt vom face la Vârghiș în octombrie. Vom urca spre biserica veche dealul care-mi amintește atât de mult de Doboi. Cu prapuri si steaguri vom păși acolo unde nu mai sunt români, noi, ceilalți din alte zări ale țării.
Autor/Foto: Mihai Tîrnoveanu