Inceputurile bolsevismului au insemnat si promovarea amorului liber, a comunelor sexuale si a lgbt-ismului oficial
La inceput de secol XX, pe doua continente ale lumii au inceput aproape simultan revolutiile sexuale. Primii propagandisti ai lgbt-ismului nu au fost reprezentantii “Occidentului decadent”, asa cum poate v-ati fi asteptat multi dintre voi, ci chiar primii bolsevici ai lui Lenin și Troțki: „Familia ca instituție și-a trăit traiul”!
Multi nu inteleg de ce progresistii sau membrii comunitatii LGBT din SUA se afiseaza adeseori tinand steagul Uniunii Sovietice in maini. Cei care cunosc doar istoria recenta a comunismului, sunt de parere ca aceasta ideologie era incompatibila cu “revolutia sexuala”, cu homosexualitatea sau cu libertinajul privit ca pe o valoare sociala de top.
Inceputurile bolsevismului au insemnat de fapt tot felul de experimente sociale, avand ca scop crearea omului nou, a omului fara radacini: „Familia ca instituție și-a trăit traiul”! In cadrul unor astfel de experimente ideologico-sociale, bolsevismul sprijinea “amorul liber”, comune sexuale si LGBT-ism oficial. (n.r. vezi Amor liber, comune sexuale şi lgbtism oficial în comunismul sovietic al anilor 20)
Inceputurile bolsevismului au insemnat si promovarea amorului liber, a comunelor sexuale si a lgbt-ismului oficial
Fata de ceea ce stiam noi pana acum, iata ca aflam ca bolsevismul declarase razboi vechilor forme de organizare ale societatii umane inca din primii ani ai preluarii puterii politice. Stânga radicala a luptat dintotdeauna impotriva familiei, impotriva vechii societati umane, incercand o asa numita “restructurare socialista a oamenilor” ( vezi cartea germanului socialist Wilhelm Reich „Die Sexualität im Kulturkampf: Zur sozialistischen Umstrukturierung des Menschen” -Sexualitatea în războiul cultural: pentru restructurarea socialistă a oamenilor).
Iata cateva fragmente din articolul lui Pavel Preanikov„Revoluţia sexuală din Rusia: Bolșevicii au fost primii care au reușit „emanciparea moravurilor” , a cărui traducere a apărut în articolul „Exemplificarea rădăcinilor comuniste ale revoluției sexuale neomarxiste de azi”.
Proiectul revoluţiei sexuale bolşevice apare, încă înainte de declanşarea insurecţiei comuniste, în corespondența dintre Troțki și Lenin (1911). Troțki: „Fără îndoială, opresiunea sexuală este principalul mijloc de înrobire a omului. Atâta vreme cât exista aceasta opresiune, nu poate fi vorba de adevarata libertate. Familia, ca instituție burgheză, și-a trăit complet traiul.”…. Lenin: „… Și nu numai familia. Toate interdicțiile cu privire la sexualitate ar trebui să fie eliminate… Avem ce învața de la sufragete: chiar interzicerea dragostei intre persoanele de același sex ar trebui sa fie eliminată”.
Ca urmare, atunci când iau puterea, din chiar primele zile, Lenin şi ai lui trec la punerea în practică, în paralel cu măsurile necesare pentru consolidarea puterii, a celor pentru iniţierea şi victoria revoluţiei sexuale. Pe ansamblu, se poate spune că unele dintre ele depăşesc şi cele mai ultraliberale iniţiative de astăzi. Este abolită „tirania căsătoriei”, sunt dezincriminate, promovate şi chiar impuse, avortul, relaţiile homosexuale, relaţiile cu minori, relaţiile sexuale în grup, exhibiţionismul public. Asemănător „parteneriatelor civile” promovate acum, bărbatul şi femeia puteau forma şi lichida o familie fără a fi obligaţi să-şi înregistreze căsătoria la oficialităţi. Parteneriatele de acest tip puteau fi dizolvate uşor, la simpla solicitare a unei parţi, iar după desparţire înceta orice obligaţie reciprocă.
