Zonele rurale , considerate de prea mult timp capcane ale sărăciei, sunt cheia creșterii economice în țările în curs de dezvoltare
9 octombrie 2017, Roma – Milioane de tineri din țările în curs de dezvoltare, pregătiți să reaprovizioneze piețele forței de muncă în deceniile următoare, nu ar trebui să fugă din zonele rurale pentru a evita sărăcia, potrivit unui nou raport al FAO publicat astăzi.
Regiunile rurale au, în realitate, un potențial uriaș pentru creșterea economică asociată cu producția de produse alimentare și sectoarele conexe, potrivit raportului “Starea Alimentației și Agriculturii 2017 “<http://www.fao.org/3/a-I7658e.pdf>.
În timp ce majoritatea celor săraci și înfometați din lume trăiesc în aceste zone, realizarea Agendei de Dezvoltare pentru anul 2030 va depinde de deblocarea acestui potențial, se arată în raport.
Acest lucru necesită depășirea problemelor legate de productivitatea scăzută combinată cu agricultura de subzistență, oportunitățile limitate de industrializare în multe domenii, creșterea rapidă a populației și urbanizarea – toate acestea afectând capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a-și hrăni și angaja în câmpul muncii cetățenii.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsExistă suficiente dovezi că schimbările în economiile rurale pot avea un impact major. În raport se menționează că transformarea economiei rurale a ajutat sute de milioane de oameni din mediul rural să scape de sărăcie din anii 1990.
Cu toate acestea, acest progres a fost inegal, iar creșterea demografică ridică mizele.
Se anticipează că, între 2015 și 2030, populația cu vârste între 15-24 ani va crește cu aproximativ 100 milioane până la 1,3 miliarde. Aproape toată această creștere va avea loc în Africa Subsahariană – o proporție covârșitoare a acestei creșteri se va instala în regiunile rurale.
Zonele rurale, considerate de prea mult timp capcane ale sărăciei, sunt cheia creșterii economice în țările în curs de dezvoltare
Dar, în multe țări în curs de dezvoltare – în special în Asia de Sud și în Africa Subsahariană – creșterea sectoarelor industriale și de servicii se află mult în urmă și nu vor putea angaja pe piața muncii un număr mare de lucrători noi.
Cum nu poate face acest lucru și agricultura în forma sa actuală.
Astfel, persoanele din mediul rural care se mută în orașe vor fi supuși probabil unui risc mai mare de a se alătura rândurilor populației urbane sărace, mai degrabă decât să găsească o cale de ieșire din sărăcie. Alții vor trebui să caute locuri de muncă în altă parte, ceea ce va duce la migrația sezonieră sau permanentă.
Acesta este motivul pentru care accentul pe susținerea politicilor și a investițiilor în zonele rurale pentru a crea sisteme de alimentare dinamice și sprijinirea întreprinderilor agro-industriale, care sunt bine conectate cu zonele urbane – în special cu orașele mici și mijlocii – vor crea locuri de muncă și vor permite mai multor persoane să rămână și să prospere în mediul rural, ceea ce reprezintă o intervenție strategică, se spune în raportul de astăzi.
Economiile rurale transformate nu vor fi neapărat un panaceu care să rezolve toate presiunile care îi determină pe oameni să migreze, dar vor genera locuri de muncă foarte necesare și vor contribui astfel la schimbarea scopului migrației, care va deveni mai degrabă o alegere conștientă decât o necesitate obligatorie.
“Prea adesea ignorate de factorii de decizie și planificatori, rețelele teritoriale ale orașelor mici și mari reprezintă puncte de referință importante pentru persoanele din mediul rural – locurile unde își cumpără semințele, își trimit copiii la școală și accesează asistență medicală și alte servicii”, a declarat José Graziano da Silva, directorul general al FAO în prefața raportului.
“Factorii de decizie sunt îndemnați să recunoască rolul catalitic al orașelor mari și mici în medierea relației rurale și urbane și să ofere agricultorilor mici posibilitatea de a-și comercializa produsele și a-și aduce aportul întru beneficiul creșterii economice”, adaugă el.
Cum poate cererea urbană de alimente să provoace revitalizarea zonelor rurale
Raportul „Starea Alimentației și Agriculturii“ susține că schimbările necesare în economiile rurale pot fi declanșate de creșterea cererii de alimente în zonele urbane cu diversificarea în continuare a sistemelor alimentare și crearea de noi oportunități economice în activități legate de agricultură și non-agricole.
Acestea includ companii de prelucrare, ambalare și de transport, precum și de depozitare, întreprinderile cu ridicata și cu amănuntul și companiile care furnizează materii prime de producție, cum ar fi semințe, unelte și echipamente, precum și îngrășăminte sau care oferă servicii de irigare, prelucrare a solului sau alte servicii.
Raportul constată că cererea tot mai mare din partea piețelor alimentare urbane reprezintă acum 70 la sută din livrările alimentare naționale, chiar și în țările cu o mare parte a populației în mediul rural.
Fără gloanțe de argint
Cu toate acestea, în timp ce urbanizarea reprezintă o “oportunitate unică” pentru agricultură, ea prezintă, de asemenea, probleme pentru milioane de fermieri mici.
Piețele care sunt mai profitabile pot duce la concentrarea producției de alimente în gospodării comerciale mari și lanțuri dominate de procesatori mari și comercianți cu amănuntul, excluzând fermierii mici.
Astfel, politicile și investițiile publice de susținere vor juca un rol-cheie în gestionarea cererii urbane ca forță motrice a schimbării și chiar a creșterii, iar măsurile de asigurare a participării producătorilor mici și fermelor de familie ar trebui să fie incluse în politici.
Fermele de familie, infrastructura și orașele mici și mari
Studiul prezintă trei domenii de acțiune:
Primul include dezvoltarea unui număr de strategii menite să asigure participarea deplină a producătorilor mici la satisfacerea nevoilor alimentare urbane. Măsurile de consolidare a drepturilor de proprietate, de asigurare a egalității în contractele de aprovizionare sau de îmbunătățire a accesului la credit sunt doar câteva dintre soluțiile posibile.
În al doilea rând, crearea infrastructurii necesare pentru conectarea piețelor rurale și urbane – în multe țări în curs de dezvoltare, lipsa în mediul rural de drumuri, electricitate, a facilităților de depozitare și sistemelor pentru transporturi frigorifice este un obstacol major pentru fermierii care doresc să profite de cererea urbană pentru fructe proaspete, legume, carne și produse lactate.
Al treilea domeniu include integrarea nu doar a orașelor mari în economiile rurale și urbane bine conectate, dar, de asemenea, cooperarea cu zonele urbane mai mici și mai răspândite.
Raportul subliniază faptul că centrele urbane reprezintă o piață alimentară foarte subevaluată. Jumătate din rezidenții urbani din țările în curs de dezvoltare locuiesc în orașe cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori.
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
