Unirea face pasi marunti dar siguri: se solicita refacerea podurilor de peste Prut distruse de sovietici
Unirea face pasi marunti dar siguri: se solicita refacerea podurilor de peste Prut distruse de sovietici
Luni, 19 februarie 2018, in plenul Parlamentului României, doamnei prim ministru Viorica Dăncilă i-a fost solicitata refacerea podurilor de peste Prut, distruse la mijlocul secolului trecut de catre sovietici.
Initiativa nu este noua, deputatul Constantin Codreanu, presedintele Comisiei pentru comunitatile de români din afara granitelor tarii, adresandu-i aceeasi cerere si fostului premieri Mihai Tudose.
De la Primul Pod de Flori din 6 mai 1990, de-a lungul celor 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul si Galați – Giurgiulești. Insa din cele 22 de poduri existente pana la ocupatia sovietica, doar doua poduri feroviare au supravietuit, cel de la Fălciu – Cantemir și de la Holboca (spre Nicolina) – Ungheni, si n-a existat pana acum nici o incercare serioasa de refacere a infrastructurii de pe Prut distruse de catre sovietici.
Unirea face pasi marunti dar siguri: se solicita refacerea podurilor de peste Prut distruse de sovietici
„Până la ocupația sovietică, în România, pe Prut, au existat 22 de poduri. Majoritatea au fost distruse de sovietici în 1944. Au supraviețuit doar două, feroviare, cele de la Fălciu – Cantemir și de la Holboca (spre Nicolina) – Ungheni. După instalarea sovieticilor în Basarabia au fost refăcute 4 poduri: Galaţi – Giurgiuleşti în 1949, Albiţa – Leuşeni în 1956 şi renovat în 1978, Oancea – Cahul în 1963, Sculeni – Sculeni în 1966. Acestora li s-au adăugat coronamentul barajului Stânca – Costeşti în 1978, și podul de la Rădăuţi Prut – Lipcani în 2005, singurul refăcut după prăbușirea URSS, cu sprijin financiar de la Bruxelles. Pentru cei 684 de kilometri de frontieră, România și Republica Moldova au doar 8 puncte de trecere peste Prut, cu o medie de 85 de kilometri între ele, față de o medie de 31 de kilometri în perioada interbelică.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsDin 22 de poduri peste Prut, în România interbelică, acum avem abia 8 puncte prin care Basarabia poate comunica cu restul României. 14 poduri din cele distruse de sovietici așteaptă să fie refăcute. Refacerea lor este o formă de desovietizare și de revenire la normal.
Reconstrucția unui singur pod se ridică la o medie de circa 10 milioane de euro, sumă față de care pot exista variațiuni în funcție de parametrii tehnici din fiecare caz aparte. Ajutoarele financiare nerambursabile acordate Chișinăului de către București ar fi fost suficiente pentru refacerea acestor 14 poduri, ca elemente strategice de interconexiune între cele două părți încă separate ale națiunii noastre.
De ani de zile trenează discuțiile privind refacerea podului de la Bumbăta, comuna Vetrișoaia – Leova, a podului din preajma localității basarabene Zagarancea, modernizarea podului de la Fălciu – Cantemir.
Cunoaștem că la Chișinău există un pod metalic, moștenit de la imperiul sovietic, având pe timpuri destinație militară și putând fi asamblat timp de o săptămână în caz de invadare a României de către sovietici. Acest pod, păstrat în bune condiții, ar putea fi utilizat acum pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri ale Prutului, pentru decongestionarea traficului tot mai intens de călători, mijloace de transport și mărfuri”, a declarat Constantin Codreanu
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
