Presa sarba scrie despre Unirea dintre Romania si Republica Moldova

Presa sarba scrie despre Unirea dintre Romania si Republica Moldova

„Este posibila unirea dintre Romania si Republica Moldova?”. Acesta este titlul unui articol aparut recent in presa din Serbia. Publicatia nacionalist.rs face o scurta radiografie actualizata a situatiei in care se regaseste la acest moment unionismul romanilor de pe cele doua maluri ale Prutului.

Este cunoscut pana si in Serbia fenomenul intensificat al semnarii declaratiilor de Unire de catre autoritatile locale din mai multe localitati din Republica Moldova.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

„Dupa cum poate stiti, istoria romanilor este oarecum similara cu a sarbilor. O eterna zbatere pentru unificarea tututor romanilor intr-un singur stat unitar, Romania Mare, iar aspiratiile si nazuintele romanilor sunt cam aceleasi pe care le au sarbii, o Serbie mare.

Romania Mare a devenit o realitate in doua randuri de-a lungul istoriei, prima data la 1600 in timpul lui Mihai Viteazul dupa ce acesta a reusit sa alunge austriecii din Transilvania si sa unifice cele trei principate romanesti, Valahia, Moldova si Transilvania intr-un singur stat.

A doua oara romanii au reusit acelasi lucru sub domnia regelui Ferdinand Hohenzoler, cand pe 1 decembrie 1918, in prezenta a zeci de mii de delegati din toate teritoriile istorice ale tarii au declarat Unirea de la Alba Iulia, o declaratie de Unire prin care era formata Romania Mare din care faceau parte la acel moment si Basarabia (actuala Republica Moldova), Bugeacul ( regiunea Isamail de azi din Ucraina) si Nordul Bucovinei cu orasul Cernauti din Ucraina de azi si Sudul Dobrogei cu orasul Balcic, aflat azi in Bulgaria.

Visul romanilor a durat 20 de ani pana la semnarea pactului Ribbentrop Molotov in 1940, prin care sovieticii si nazistii sfasiau iarasi teritorii din trupul tarii.

Moldova din stânga Prutului, adica Basarabia, care este astăzi un stat independent, are o istorie zbuciumata, in timpul careia s-au schimbat timp de secole zeci de stapani ai teritoriului, de la tătari, turci, austro-maghiari, germani, ruși, provincia recapatandu-si independența in cele din urma doar pentru o scurta vreme (…)

Dupa 1940, pana prin 1947, sovieticii au deportat populația română în Siberia și Kazakstan în două ocazii și au colonizat ruși în locul lor. Cand a izbucnit conflictul din Transnistria, armata rusa a ocupat regiunea separatista si si-a instalat acolo trupe permanente.

Din fericire, hărțile etnice ale țării nu s-au schimbat prea mult, astfel încât, potrivit recensământului, din circa 3,5 milioane de locuitori, populația românească din R.Moldova continuă să reprezinte 85%, rușii 4%, ucrainenii 4%, gagauzii 2%, bulgarii 2%.”, a scris Александар Балан (n.r. Alexandru Bălan, vicepreședintele Mișcării Democrate a Românilor din Serbia)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Ne întoarcem la Vârghiș și la Doboșeni, la bisericile din Covasna ce strigă după lumină, în Duminica Ortodoxiei, 25 februarie

vin feb. 23 , 2018
Ne întoarcem la Vârghiș și la Doboșeni, la bisericile din Covasna ce strigă după lumină, în Duminica Ortodoxiei, 25 februarie Cine vrea să vină să-mi dea de știre. Va fi frig cu vânt si un pustiu amar, dar ne întoarcem pentru clopotul de la Herculian, pentru icoanele lăsate anul trecut […]
Ne întoarcem la Vârghiș și la Doboșeni, la bisericile din Covasna ce strigă după lumină, în Duminica Ortodoxiei, 25 februarie, Foto: Mihai Tirnoveanu

Poate vă place și:

libris.ro