RSS

Epurarea limbii române în Secuim…

Am stat mult pe gându…

Afișele care promovează toleranț…

În România au început…

Istoria ascunsă, românii din Leg…

"Cei care sunt război…

Comicăria legată de rectificarea…

Comicăria legată de r…

A fost prins încă unul dintre ag…

A fost prins încă unu…

Profesorul Ion Coja: "Lozinca fă…

Profesorul Ion Coja: …

Daniel Dragomir: "Atacurile au a…

Daniel Dragomir: "Ata…

Războiul steagurilor la IAȘI: "I…

Războiul steagurilor …

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș: “Există cazuri de discriminare și intoleranță față de limba și simbolurile românești!”

Print Friendly, PDF & Email

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș: “Există cazuri de discriminare și intoleranță față de limba și simbolurile românești!”

” Ca urmare a unor cercetări asupra folosirii limbilor de către autoritățile locale și regionale în județele Covasna, Harghita și Mureș, cu consultarea experților, și ținând seama de particularitățile naționale și de experiența europeană în domeniu,

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), organizație care urmărește cu consecvență prin atitudinile sale civice pentru prezervarea identităţii comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, în special, și ale Transilvaniei, în general, cu impact social evident în rândurile populației și în același timp, pentru asigurarea unei conviețuiri interetnice armonioase, ca reprezentant a 44 de organizaţii culturale și civice din zonă, în urma studiilor efectuate, a verificărilor și a monitorizării informațiilor publice, referitoare la respectarea prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale în județele Covasna, Harghita și Mureș, este în măsură să formuleze următoarele concluzii:

– În județele Covasna, Harghita și Mureș, ca de altfel în întreaga țară, există cadrul legislativ și instituțional care garantează folosirea oral sau/și în scris, a limbii maghiare, în viața publică sau în viața privată, în scopul promovării interesului general al societății românești și al comunității maghiare din zonă, interes care trebuie raportat și la alte minorități cu componentă semnificativă, cu mențiunea că drepturile sunt individuale, după cum se statuează în toate documentele internaționale.

– Funcționarea formațiunilor politice constituite pe criteriu etnic și exercitarea votului pe baze etnice, caracteristice comunității maghiare din România, duc la o situație captivă a acesteia, prin aceea că asigură menținerea perpetuă la conducerea administrației publice locale a reprezentanților acesteia, în județele unde cetățenii de etnie maghiară sunt numeric majoritari (Anexa nr. 1). Această realitate poate crea dezechilibre și manifestări cu efecte nedorite, nedemocratice, ale factorului de putere în plan local, în primul rând, prin exacerbarea și aplicarea discreționară a principiului autonomiei locale, și continuarea demersurilor de constituire practică a unei enclave, deziderate ce contravin armoniei interetnice și legislației Uniunii Europene.

– Având în vedere configurația etnică a consiliilor locale, este asigurată folosirea de către autoritățile publice locale a limbii maghiare în dezbaterile din ședințele consiliilor, în multe cazuri cu excluderea limbii oficiale; vorbitorii limbii maghiare pot prezenta cereri orale sau scrise și primesc răspunsuri în această limbă; funcționarii autorităților administrative care asigură relația cu publicul folosesc limba maghiară în raporturile lor cu persoanele cărora li se adresează.
– În județele Covasna și Harghita, nu este o simetrie corectă între raportul utilizării limbii oficiale – româna – în paralel cu limba maghiară, dacă se are în vedere cel puțin simplul fapt că circulația documentelor, actelor, raporturile instituționale nu se oprește la granița unuia sau altuia dintre cele două județe (exemplu citații, autorizații etc.).

– În aceste condiții, este asigurată, pe deplin, participarea reprezentanţilor minorităţii maghiare (numeric majoritară pe plan local) la luarea deciziilor ce privesc comunitatea din care fac parte, fie că este vorba despre învăţământ, folosirea limbii în administraţie, mass-media sau cultură; în localitățile în care ponderea minorității maghiare depășește un procent de 20 % din totalul populației, există indicatoare bilingve de localitate și firme bilingve la majoritatea instituțiilor de interes public.

– Este de reținut că interesul public este al tuturor locuitorilor, și că acesta nu este întocmai respectat, fie și proporțional. Prin practicarea excesivă a dreptului de a folosi limba maghiară oficial/instituțional, se aduc, în mod direct, îngrădiri locuitorilor români, care nu sunt și nu pot fi obligați să cunoască o altă limbă, sau să o folosească circumstanțial, dar efectele în practică se răsfrâng negativ și asupra lor.

– În România, și în mod deosebit în cele două județe, există forme și mijloace adecvate de predare și studiere a limbii maghiare, la toate nivelurile corespunzătoare, de la învățământul preșcolar, primar, secundar, tehnic și vocațional, la învățământul universitar, până la studiile postdoctorale; predarea istoriei, geografiei și culturii se face în limba maghiară. (Anexa 2). În cele două județe, copii/elevii români prin comparație cu cei maghiari sunt discriminați negativ, folosindu-se în acest scop prevederi ale Legii Educației Naționale, nr. 1/2011, într-o manieră interpretativă subiectivă, mult peste tratatele și directivele europene. De exemplu în cazul formării claselor după numărul de copii, sau la numirea în funcții de conducere a directorilor de unități școlare. În acest caz, prin norme de aplicare, se interpretează legea, solicitându-se acordul formațiunii politice parlamentare maghiare, al cultelor religioase la școlile confesionale, practică care permite ținerea sub control politic, a procesului educațional în școlile cu predare în limba maghiară, sau în școlile mixte.

– Statul Român încurajează promovarea studiilor și a cercetărilor în domeniul limbii maghiare, în universități sau instituții echivalente; există cadrul asociativ necesar pentru stimularea folosirii limbii maghiare, în toate domeniile vieții publice, printr-un număr foarte mare ONG-uri. Există, de asemenea, pe lângă diversitatea suficientă creată de statul român, în cele două județe funcționează extensii ale unor universități românești de prestigiu, și, ca o suprapunere, două universități ale statului ungar, cu programă și curriculă ce nu poate fi controlată, realitate acceptată, ca fapt împlinit în România.

– În cele două județe se editează numeroase publicații în limba maghiară, de o mare diversitate tematică, asigurându-se finanțarea din fonduri publice, a mijloacelor de comunicare, scrise și audiovizuale.

– După decembrie 1989, în zonă funcționează o rețea însemnată de posturi de radio și canale de televiziune în limba maghiară, pe lângă emisiunile zilnice transmise la posturile naționale de radio și tv (Anexa 3).

– Potrivit prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale, este garantată libertatea de recepție directă a emisiunilor de radio și de televiziune ale țărilor vecine realizate în limba regională sau minoritară din România, în special a numeroaselor posturi din Ungaria (RTL, Radio Kosuth, M1, M2) sau adresate maghiarilor de pretutindeni (așa cum este Duna TV).

– Statul asigură, fără nicio restricție, libertatea de expresie și libera circulație a informației în limba maghiară, în unele cazuri cu amenințări asupra integrității teritoriale sau a siguranței publice; există contactele între vorbitorii limbii maghiare din România și Ungaria, în domeniile culturii, învățământului, informației, formării profesionale și educației permanente; există numeroase localități din cele două județe, înfrățite cu localități din Ungaria; pe baza autonomiei locale, consiliile județene și locale asigură fondurile necesare derulării acestor proiecte, prin bugetele proprii.

– Limba și cultura maghiară sunt promovate cu succes, în instituțiile și asociațiile culturale care funcționează în zonă, în special prin biblioteci, videoteci, centre culturale și de cercetări socio – umane, muzee, teatre și cinematografe, casele cadrelor didactice, edituri, precum și prin operele literare și producția cinematografică etc.; muzeele din județele Covasna și Harghita funcționează ca muzee etnice, muzee secuiești; centrele culturale județene și case de cultură locale promovează, în principal (uneori exclusiv) istoria, tradițiile și folclorul maghiar; în județele Covasna și Harghita funcționează teatre în limba maghiară.

– Există, reglementată și recunoscută, ca un privilegiu excesiv, dubla cetățenie, cu avantaje cetățenești supralicitate pentru maghiarii din România. Se profită de ambiguitatea legislativă a legilor organice, și astfel cei cu dublă cetățenie votează pentru aleșii din două state – România și Ungaria -, inclusiv la alegerile locale, pe când românii își exprimă un singur vot, pentru o demnitate publică, comparativ cu un maghiar cu dublă cetățenie care trimite în Parlamentul European două voturi, pentru două state diferite.

– În instanțele judecătorești din cele două județe, limba maternă poate fi folosită în justiție, garantându-se tuturor părților și martorilor din procese dreptul de a folosi / a se exprima în limba lor maternă.
– În același timp, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a constatat o serie de aspecte care contravin prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale și legislației naționale, și care, în context, sunt interpretate și puse în practică, de reprezentanții cetățenilor români de naționalitate maghiară din România, astfel încât periclitează ordinea de drept din statul român, prin acțiuni cu aparență legală, dar care nu sunt în consens cu scopul, principiile și rațiunile adoptării Cartei limbilor minoritare sau regionale
– Sunt situații când protecția și încurajarea limbii maghiare se face în detrimentul limbii oficiale române și a necesității de a însuși limba română, în special de către tineri, cazuri evidente care trebuiesc interpretate în viziunea interesului general al societății românești, și a unei egale conviețuiri într-un stat democratic.
– Există cazuri de discriminare și intoleranță față de limba și simbolurile românești.
Numeroase manifestări culturale, științifice, civice se desfășoară doar în limba maghiară, inclusiv unele dezbateri vizând dezvoltarea viitoare a regiunii, organizate doar cu autorități din Ungaria.
Sunt editate din fonduri publice, de către unele consilii locale, publicații exclusiv în limba maghiară, sau lucrări de interes public, în limba minorității, fără un rezumat în limba oficială.
– Limba oficială nu este folosită în conferințele de presă ale unor demnitari locali.
Afișele muzeelor secuiești, teatrelor și instituțiilor de cultură maghiară sunt editate doar în limba maghiară.
Au fost cazuri de condiționare a participării la concursurile de ocupare a unor funcții publice, altele decât cele prevăzute de lege, de cunoașterea limbii maghiare.
– Unele consilii locale, conduse de reprezentanții formațiunilor politice maghiare, procedează la alocarea discriminatorie a fondurilor pentru proiectele asociațiilor culturale românești referitoare la promovarea istoriei, culturii și limbii române.
– Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat mai multe primării pentru faptul că paginile oficiale de internet ale comunelor respective erau redactate doar în limba maghiară.
– Sunt frecvente cazurile de folosire a formelor tradiționale ale toponimiei în limba maghiară și doar după aceea a denumirii în limba oficială.
– Campaniile electorale din Ungaria, adresate și maghiarilor din România, prin mass-media ungară receptată și aici, promovează atitudini neloiale, contrare spiritului civic și unei conviețuiri normale, informații deformate referitoare la cultura și istoria poporului român, și care, prin mesajul lor, distorsionează rezultatele alegerilor din România.
– Sub îngăduința autorităților românești, excedând prevederile Cartei limbilor minoritare sau regionale, se supralicitează un dublu standard, în sensul de a se crea, pe criteriu etnic, autorități/organisme în structura statului român, care împiedică demersuri și inițiative oportune pentru cultura românească în cele două județe. Acestea, împreună cu autoritățile administrației publice locale controlate de formațiunile politice maghiare, procedează la acordarea de denumiri de străzi și instituții ale unor personalități condamnate pentru acțiuni fasciste, ridicare de monumente de for public cu mesaj nostalgic neorevizionist, aprobarea de semne heraldice cu excluderea simbolurilor românești.
Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş apreciază că în județele Covasna, Harghita și Mureș prevederile Cartei limbilor minoritare sau regionale sunt respectate integral, membrii comunității maghiare, numeric majoritare, bucurându-se de toate drepturile stipulate în legislația europeană, în unele cazuri, acestea devenind privilegii. În același timp, în județele Covasna și Harghita, există situații în care membrii comunității românești, numeric minoritare, sunt discriminați și nu beneficiază de aceleași drepturi, iar statutul limbii române, limba oficială a statului, nu este respectat.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!



loading...

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.




Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline