O idee inedită pentru Centenar: osemintele lui Mihai Eminescu să fie reînhumate în incinta Catedralei Mântuirii Neamului
Eminescu și Catedrala Neamului.
Un fost student, eminent profesor la un cunoscut liceu din provincie, m-a căutat ca să-mi ceară părerea în legătură cu o popunere / idee a sa, întrebându-mă dacă merită sau nu să fie adusă la cunoștința și dezbaterea publicului, a autorităților îndreptățite să decidă asupra dînsei, a propunerii. M-a lăsat pe mine să decid asupra oportunității propunerii, urmând ca pe site-ul meu, un site relativ vizitat de lume bună, să lansez propunerea respectivă, cu condiția sine qua non de a respecta anonimatul autorului.
Am făcut un mic sondaj printre cunoscuți și am dat peste păreri împărțite, așa cum mă și așteptam… Eu însumi am argumente și pro, și contra, n-aș putea spune că am o poziție fermă de respingere sau de acceptare a propunerii colegului nostru. Norocul meu că nu am o poziție de decizie, așa că e simplă sarcina cu care m-am încărcat: gazdă a propunerii gândite de un tenace și aplicat iubitor al literelor românești, al culturii noastre naționale, gazdă a comentariilor pe care le va stârni această propunere.
Propunerea colegului nostru este ca în incinta Catedralei Mântuirii Neamului să fie aduse osemintele lui Mihai Eminescu spre a fi re-înhumate….
La argumentele care ar susține această propunere, argumente accesibile oricui, eu aș sublinia următorul considerent: constatăm că mormîntul lui Mihai Eminescu de la cimitirul Bellu este tot mai sufocat de mormintele altor scriitori, unii dintre ei mai de mâna a doua, care au ținut și au făcut fel și fel de intervenții – am în vedere mai ales nevestele supraviețuitoare, pentru ca defunctul soț să le fie „așezat” cât mai aproape de Eminescu.
Ultimul desant în vecinătatea lui Eminescu îi aparține deputatului George Pruteanu și au fost justificate discuții în public prilejuite de ingerința „locației” sepulcrale de care a avut parte controversatul personaj! Nu dau alte nume, sunt pe crucile care s-au înmulțit în preajma Poetului.
Devine tot mai evident că Cimitirul Belu și actualul „context” nu este locul potrivit pentru a găzdui rămășițele lumești ale lui Mihai Eminescu. Dacă mi-aduc aminte bine, încă „de la început” au fost discuții pe tema aceasta, a locului de la Bellu, nepotrivit pentru odihna de veci a Poetului „Național”. A fost un consens public privind provizoratul mormîntului. Un provizorat care nu trebuia să dureze atât de mult. Îl mai prelungim mult?!
Cititi intreg articolul pe ioncoja.ro
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.