Istoria interzisă: știați cât de aproape a fost Franța să devină prima dintre republicile comuniste ale Europei?

Istoria interzisă: știați cât de aproape a fost Franța să devină prima dintre republicile comuniste ale Europei?

Când se face referire la revoluția din 1848 din Franța, mulți tind să o privească cu un soi de romantism, uneori chiar ridicând in slăvi evenimentele și mișcarile violente care au acționat apoi ca un adevarat domino în întreaga Europa.

Dupa instalarea bolșevicilor în Romania după 1945, o inflație de denumiri precum „Steagul roșu”, „Flamura roșie”, „Progresul”, și alte denumiri care făceau trimitere la simbolurile revoluției din octombrie din Rusia, erau atribuite unor fabrici, întreprinderi, cluburi sportive, etc.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Dar câti știu ca Franța era cât pe ce să fie prima țară cu steag roșu „revoluționar”, înainte cu câteva decenii bune de Revoluția din Rusia. În loc de „Revolutia din Octombrie” (n.r. din Rusia), comuniștii s-ar fi putut lauda cu câteva zeci de ani mai devreme cu „Revoluția din Februarie” (n.r. revoluția de la 1848 din Franța).

În februarie 1848, Franța s-a aflat la un pas ca steagul național, tricolorul francez, să fie schimbat cu steagul roșu al anarhiștilor. Faptul că azi francezii nu au un steag asemănător cu al fostei Uniuni Sovietice sau ale altor state comuniste, se datorează lui Alphonse de Lamartine, care s-a opus cu vehemență adoptarii steagului roșu.

Pe 25 februarie 1848, după vii și aprinse dezbateri cu privire la înlocuirea tricolorului francez cu steagul roşu al anarhiştilor in fata sediului primariei din Paris, Lamartine refuză categoric steagul roșu în locul tricolorului, ținând cu această ocazie și un înflăcărat discurs în apărarea drapelului francez actual.

„Eu am vorbit mai devreme ca cetățean. Ei bine, acum ascultă-mă, ministrule de externe. Dacă voi elimina tricolorul, știți, îmi veți elimina jumătate din forța externă a Franței! Deoarece Europa cunoaște steagul înfrângerilor și al victoriilor noastre în steagul Republicii și al Imperiului.

Văzând steagul roșu, ei vor vedea steagul unui partid!Acesta este drapelul Franței, este drapelul armatelor noastre victorioase, este steagul triumfurilor noastre care trebuie abordate în fața Europei. Franța și tricolorul reprezintă aceleași gânduri, același prestigiu, chiar teroare, dacă este necesar, pentru dușmanii noștri! Luați în considerare cât de mult sânge ar trebui să vărsați pentru o altă faimă a steagului!

Cetățeni, din partea mea, drapelul roșu, nu îl adoptăm și vă spun de ce sunt împotrivă cu toată puterea patriotismului meu. Tricolorul a făcut înconjurul lumii cu Republica și Imperiul, cu libertățile și gloria voastră, pe când steagul roșu a fost purtat doar în jurul Champ-de-Mars, îmbibat în sângele oamenilor.„, rostea Alphonse de Lamartine în timpul discursului său de pe 25 februarie 1848

De altfel, chiar Karl Marx  avea să bocească amarnic cu privire la acest insucces al primilor comuniști europeni:

„(…)proletariatul parizian a căutat să-şi apere interesele alături de cele ale burgheziei, în loc să le promoveze ca interese revoluţionare ale societăţii însăşi, că a lăsat să cadă steagul roşu în faţa celui tricolor
(Karl Marx, Luptele de clasă în Franţa 1848-1850)

Conspirații.info

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Oreste, jos labele de pe justiție! Ce, acum nu-ți mai place justiția independentă? Replici savuroase din partea jurnaliștilor și internauților pentru Oreste

sâm iul. 14 , 2018
Oreste, jos labele de pe justiție! Ce, acum nu-ți mai place justiția independentă? Replici savuroase din partea jurnaliștilor și internauților pentru Oreste  Jurnalistul Mirel Curea se folosește de „pasiunea” nebună de până acum a lui Oreste & comp. pentru justiție pentru a-l ironiza pe proaspătul citat la DIICOT într-un dosar […]

Poate vă place și:

libris.ro