Deputatul Remus Borza: ” În UE nu am intrat de frumoşi, deştepţi sau vrednici. Am intrat plătind un greu tribut tuturor înaltelor porţi, fie că vorbim de Marea Britanie, Germania, Austria, Franţa sau Italia”
“Legea offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor într-o variantă modificată pe ultima sută de metri. Planurile companiilor care extrag petrol şi gaze din Marea Neagră au fost date peste cap de unele schimbări, cum ar fi impozitul pe veniturile suplimentare.”, a afirmat deputatul Remus Borza într-o declarație de presă.
Acesta a adăugat că secolul XXI va fi marcat de războaiele omenirii pentru resurse și că miza reală este constituită de fapt de resursele alimentare și cele minerale.
“Războaiele secolului XXI se dau pe resurse. Lupta împotriva terorismului, drepturile omului, răsturnarea unor regimuri dictatoriale sunt doar pretexte. Miza reală sunt resursele de hrană şi cele minerale. Guvernele care au acces la resurse vor putea asigura securitatea socială şi prosperitatea economică a naţiunilor pe care le conduc. Dumnezeu a binecuvântat poporul român cu pământuri bogate în resurse, dar l-a năpăstuit şi cu nişte conducători laşi, lipsiţi de viziune şi curaj, dispuşi pentru a ajunge sau a se menţine la putere să vândă orice şi pe oricine. Am început prin anii 90 a vinde industria românească pe o marcă. Că doar era un “morman de fiare vechi”. Aşa au dispărut din economia românească aproape 4 milioane de locuri de muncă, mii de fabrici, uzine şi combinate. Dezindustrializarea României mai înseamnă şi un deficit de balanţă comercială de peste 12 miliarde euro anual. Adică o dependenţă sinucigaşă de importuri, adică de alte state. După ce am pus industria pe butuci, am vândut pe doi poli pământul bunilor şi străbunilor pe care l-au hrănit cu sânge şi sudoare. Și codrii seculari ai patriei au fost puşi la pământ şi exportaţi ca buşteni sau cherestea.”, a declarat Remus Borza
O afirmație deosebit de interesantă a deputatului neafiliat Remus Borza, este legată de modul în care a fost primită România în UE. Potrivit deputatului, România a intrat în UE plătind un tribut împovărător “înaltelor porţi”.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News“Într-o economie de piaţă, nu e neapărat o crimă când un stat îşi vinde resursele. E doar prostie. Dar e un act de trădare naţională când le vinde ieftin. Ori toate guvernele României de după 90 nu au ştiut să vândă şi să se vândă decât pe preţuri derizorii. Am fost dintotdeauna foarte voluntari când e vorba de a da, timizi, complexaţi şi umili când e vorba de a cere. În UE nu am intrat de frumoşi, deştepţi sau vrednici. Am intrat plătind un greu tribut tuturor înaltelor porţi, fie că vorbim de Marea Britanie, Germania, Austria, Franţa sau Italia. Parte din acest tribut a fost şi privatizarea către OMV a Petrom. România are o tradiţie de peste 100 de ani în extracţia şi procesarea ţiţeiului. Ambele războaie mondiale s-au dus pe petrolul românesc din Valea Prahovei. În 2004, România a cedat 51% din cea mai valoroasă companie a statului către grupul austriac OMV. Austriecii au plătit pe pachetul majoritar de acţiuni 668 milioane euro. Și atunci, şi azi, valoarea Petrom depăşeşte 15 miliarde euro. În contul celor 600 milioane euro, OMV a preluat 306 zăcăminte petrolifere, 1.450 puţuri active de gaze, 13.856 puţuri active de ţiţei, 690 de benzinării în toată ţară, 15.000 km de conducte de transport ţiţei şi gaze, 145 de depozite petroliere şi o concesiune pe 99 de ani a câmpului petrolier de la Suplacu de Barcău. În 2005, în primul an de la privatizare, OMV Petrom a raportat 700 milioane euro profit. Cu alte cuvinte, încă din primul an şi-a scos banii. În zece ani, profitul declarat de către OMV a fost de 7 miliarde euro, de 11 ori mai mult decât a plătit pe pachetul de 51%. În realitate, profitul OMV Petrom, în perioada 2004 – 2017, a fost de peste 15 miliarde euro, doar că jumătate a fost externalizat înainte de a fi declarat şi impozitat în România.”
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.