Statele fac eforturi susținute pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene

Statele fac pași importanți în combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM), dar există încă lacune grave care necesită acțiuni urgente, potrivit unui raport publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) , Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Raportul menționează progresele înregistrate în 154 de țări și prezintă lacunele. Unele state, inclusiv multe țări europene, lucrează în domeniul politicilor RAM în sectorul uman și cel animalier mai mult de 4 decenii. Alte state au început recent să ia măsuri pentru a limita această amenințare tot mai mare. Progresele înregistrate în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor sunt mai mari în statele cu venituri ridicate decât în statele cu venituri mici, însă toate țările au posibilitatea de a îmbunătăți situația.

Raportul prezintă date privind supravegherea, instruirea, monitorizarea și reglementarea consumului și al utilizării antimicrobienelor în sănătatea umană, sănătatea și producția animalieră, precum și în cea a plantelor și mediului înconjutător – așa cum se recomandă în Planul Global de Acțiune, publicat în 2015.

Progrese promițătoare înregistrează 105 state cu un sistem de supraveghere pentru raportarea infecțiilor rezistente la medicamente în domeniul sănătății umane și 68 de state cu un sistem de urmărire a consumului de antimicrobiene. În plus, 123 de țări au raportat că au politici de reglementare a vânzării de antimicrobiene, inclusiv cerința unei prescripții pentru consum uman – o măsură cheie pentru combaterea utilizării excesive și abuzive a antimicrobienelor.

Dar punerea în aplicare a acestor politici variază, iar medicamentele nereglementate sunt încă disponibile în locuri cum ar fi piețele stradale, fără prevederi privind modul în care sunt utilizate. Medicamentele sunt foarte des vândute la liber fără să se solicite vreo rețetă. Aceasta pune în pericol sănătatea umană și cea animală, contribuind major la dezvoltarea rezistenței antimicrobiene.

---

Urmăriți Glasul.info și pe Google News

---

Raportul identifică domenii, în special în sectoarele zootehnic și alimentar, unde există o nevoie acută de investiții și măsuri suplimentare. De exemplu, un total de 64 de țări au raportat că respectă recomandările FAO, OIE și OMS privind limitarea utilizării agenților antimicrobieni critici pentru stimularea creșterii animalelor. Dintre acestea, 39 sunt țări cu venituri ridicate, majoritatea în regiunea europeană a OMS. În schimb, doar 3 țări din regiunea africană OMS și 7 țări din regiunea americană a OMS au făcut acest pas important de reducere a răspândirii rezistenței antimicrobiene.

Un total de 67 de țări raportează existența unei legislații care să controleze toate aspectele legate de producția, acordarea licențelor și distribuția de antimicrobiene pentru utilizarea la animale. Cu toate acestea, 56 au afirmat că nu au avut nicio politică sau legislație națională privind calitatea, siguranța și eficacitatea produselor antimicrobiene utilizate în sănătatea animalelor și plantelor și distribuția, vânzarea sau utilizarea acestora, sau că nu au putut să raporteze dacă dispun de aceste politici.

Există, de asemenea, o lipsă substanțială de acțiuni și date în sectoarele mediului și al plantelor. Deși 78 de țări au reglementări în vigoare pentru a preveni contaminarea mediului în general, doar 10 dintre acestea au raportat că au sisteme complete pentru a asigura respectarea reglementărilor pentru gestionarea deșeurilor, inclusiv reglementări care limitează deversarea reziduurilor antimicrobiene în mediu. Acest lucru nu este suficient pentru a proteja mediul înconjurător de pericolele contaminării cu antimicrobiene.

Acest raport demonstrează creșterea globală a luptei împotriva rezistenței antimicrobiene, spune Dr. Ranieri Guerra, director adjunct pentru rezistența la antimicrobiene în cadrul OMS. „Cerem guvernelor să își asume angajamente susținute în toate sectoarele – sănătatea umană și animală, sănătatea plantelor și a mediului înconjurător – în caz contrar riscăm să pierdem efectul acestor medicamente prețioase”.

Din acest studiu și din alte surse, tripartitul (FAO, OIE și OMS) are la cunoștință faptul că 100 de țări au acum planuri naționale de acțiune pentru RAM și încă 51 de țări le au în curs de dezvoltare, dar trebuie făcute mai multe pentru a se asigura că acestea sunt implementate. Numai 53 de țări raportează că au un grup de lucru multisectorial care este pe deplin funcțional, deși încă 77 au înființat un astfel de grup. Doar 10 țări raportează că finanțarea pentru toate acțiunile din plan este identificată și că multe țări cu venituri medii și cu venituri mici pot avea nevoie de asistență pentru dezvoltare pe termen lung pentru a-și implementa planurile în mod eficient și durabil. Ca și exemplu pozitiv, din primele zece țări producătoare de pui, de porc și de vită care au răspuns la sondajul RAM, 9 din 10 au dezvoltat cel puțin un plan național de acțiune; majoritatea acestora au planuri în funcțiune inclusiv cu instrumente de monitorizare.

Despre sondaj

Studiul Global Tripartit al progresului țărilor în abordarea RAM face parte din monitorizarea punerii în aplicare a Planului Global de Acțiune privind RAM, care a fost aprobat de statele membre ale OMS și FAO și de țările membre OIE în 2015.

Sondajul este elaborat și emis în comun de cele trei organizații, iar raportul analizează datele din al doilea an al sondajului.
La sondajul din 2018 au dat răspunsuri 154 de țări (din 194 de state membre OMS contactate). Răspunsurile tuturor țărilor din ambii ani sunt publicate într-o bază de date cu acces liber, oferind posibilitatea revizuirii de către societatea civilă și alte părți interesate.