La 22 august 1917 cădea în luptă sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu: “Logodită cu gloria, Caterina a murit mireasă!”
Pe 6 august 2018 ne-am deplasat la Mărășești, acolo unde a fost organizat un eveniment pentru comemorarea eroilor căzuți în Primul Război Mondial, împlinindu-se 101 ani de la Bătălia de la Mărășești. Ceremoniile oficiale s-au desfășurat chiar în curtea interioară de lângă Mausoleul de la Mărășești.
Cu această ocazie am profitat și noi și am vizitat pentru încă o dată interiorul Mausoleului de la Mărășești, precum și Muzeul Vrancei, acolo unde sunt expuse numeroase și deosebit de interesante exponate din timpul Primului Război Mondial.
Încă de la intrarea în perimetrul complexului, de-a lungul a două alei pietruite, te întâmpină statuile eroilor din Primul Război Mondial, conducându-te către intrarea în Mausoleul de la Mărășești. Prima statuie pe care o vezi de cum intri în curtea interioară a mausoleului este cea a Ecaterinei Teodoroiu.
În soarele puternic este greu de recunoscut chipul angelic al Ecaterinei în reprezentarea sculpturală, asta până îți arunci privirea pe plăcuța de pe soclul bustului pe care este inscripționată informația care îți atrage instant atenția și interesul: “Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu 1894 -1917”.
Născută în 1894? Asta înseamnă că la numai 23 de ani această făptură firavă își dădea viața pe câmpul de bătălie, răpusă de două gloanțe care au lovit-o în zona pieptului.
Din toate statuile care străjuiau cele două alei care te conduc către Mausoleul de la Mărășești, doar a Ecaterinei avea la momentul la care am vizitat noi complexul o coroană de flori depusă soculul monumentului.
Despre moartea eroică a Ecaterinei Teodoroiu, jurnalistul Corneliu Moldovanu, contemporan cu ea, scria următoarele:
“Logodită cu gloria de-acum un an, în luptele de la Jiu, unde duhul slăvit al lui Dumnezeu a miruit-o, în botezul focului și al morții… Caterina a murit mireasă!”
Un lucru indedit și poate insuficient cunoscut de către mulți dintre români, este prezența a unor obiecte personale care au aparținut eroinei Ecaterina Teodoroiu la Muzeul Vrancei aflat în imediata apropiere a Mausoleului de la Mărășești.
Când vezi la fața locului obiecte de o asemenea modestie și realizezi condițiile în care înaintașii noștri au luptat pentru a apăra aceste pământuri, îți dai seama că de fapt acestea sunt încarcate cu mai multă noblețe decât orice mătăsuri sau postavuri de lux afișate prin saloanele de lux ale vremii.
“Caterina (n.r. Ecaterina Teodoroiu) a fost aleasă de destinul istoric să reînvie și să dea iarăși realitatea legendei Jeannei d’Arc și a fetei de la Cozia (n.r. legenda unei fete care s-a deghizat în haine bărbătești și a luptat împotriva turcilor), să ilustreze cu chipul ei iluminat un vers din marea epopee a dezrobirii noastre…”, scria jurnalistul Corneliu Moldovanu în 1917
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Manifestul Asociației Calea Neamului pentru Inima Țării. Măsuri concrete pentru întărirea identității naționale a românilor din Covasna si Harghita. Nu propunem un simplu program, ci mai curând un Ideal, Idealul Național: Libertatea de a fi român. O exercitam prin afirmarea identității naționale, a simbolurilor continuității noastre milenare în Curbura Arcului […]