Manifestul Asociației Calea Neamului pentru Inima Țării

Manifestul Asociației Calea Neamului pentru Inima Țării.
Măsuri concrete pentru întărirea identității naționale a românilor din Covasna si Harghita. Nu propunem un simplu program, ci mai curând un Ideal, Idealul Național: Libertatea de a fi român.
O exercitam prin afirmarea identității naționale, a simbolurilor continuității noastre milenare în Curbura Arcului Intracarpatic. Respingem hotărâți orice încercare de marginalizare instituțional-locală a specificului românesc; respingem dominația oricărei paradigme impuse de către statul maghiar pe teritoriul național al României. Credinţa ortodoxă, limba română şi tradiţiile strămoşeşti sunt reperele fundamentale ale Neamului nostru milenar pe tot cuprinsul acestui areal.
Prin actualele legi, prin cele care se preconizează a fi adoptate, prin măsurile exercitate de către statul maghiar pe teritoriul statului român, precum și prin abuzurile factorilor de decizie de la nivel local, românii din cele două județe sunt discriminați atât în raport cu minoritatea maghiară, cât și în raport cu ceilalți cetățeni români de pe raza celorlalte județe.
Asociația Calea Neamului propune, raportându-se la această stare de fapt, următoarele principii și măsuri concrete menite a asigura românilor din Covasna și Harghita drepturi şi șanse egale de a-și păstra identitatea națională cu ale celorlalți români ce trăiesc în celelalte unități administrativ-teritoriale din cadrul Statului Naţional Unitar Român.
Administrație.
1. Pornind de la principiul că niciun cetățean român nu poate fi obligat să cunoască o altă limbă în afara celei care este limbă oficială pe teritoriul statului român și că are dreptul de a se adresa și de a i se răspunde în mod direct în această limbă oricărei autorități publice locale sau centrale, considerăm că este necesară Statuarea faptului că limba română este singura limbă oficială pe întreg teritoriul României, inclusiv în Harghita şi Covasna, stipulând în acest sens Obligativitatea cunoaşterii reale a limbii române de către angajații instituțiilor publice ce își desfășoară acțivitatea în cele două județe. Susţinerea unui examen scris și oral de verificare a cunoştinţelor de limba română în faţa unor comisii formate din profesori titulari de limba română. Comisiile de verificare vor fi formate şi acreditate de către Academia Română, în mod direct sau prin entitățile aflate sub egida acesteia din teritoriu. Menționăm în acest cadru Academia Română, considerând că acest for este deasupra factorilor politici, asigurându-se astfel obiectivitatea îndeplinirii acestei misiuni, obiectivitate coroborată cu autoritatea conferită de competența aferentă.
2. Angajații instituțiilor publice nu vor putea fi obligați prin lege sau de către autoritățile administrației publice locale sau centrale să cunoască o altă limbă în afara celei care este oficială pe teritoriul statului român.
3. Cetățenii români de etnie maghiară vor putea folosi limba maghiară în relaţia cu autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, în măsura in care angajaţii acestor instituții locale cunosc această limbă.

4. Instituţiile Administraţiei Publice Centrale, prefecturile și deconcentratele utilizează în relaţia cu cetățenii limba oficială pe teritoriul statului român.
5. Şedinţele consiliilor locale și județene, acolo unde există unul sau mai mulţi consilieri români, se vor desfăsura în limba oficială a statului român, asigurându-se consilierilor de etnie maghiară, la cerere, traducerea în limba maghiară.
6. Interzicerea deţinerii unei alte cetățenii, în afara celei conferită de catre statul român, primarilor, consilierilor locali şi membrilor din conducerea instituțiilor publice de pe raza celor două județe. Aceşti cetăţeni ai statului român se află conform demnităților lor în slujba statului român şi a Constituției României, deţinerea unei alte cetățenii și implicit respectarea unei alte constituţii în același timp fiind de facto şi de jure imposibilă.
Învățământ.
1. Acordarea de burse anuale de studiu (echivalentul unui procent de 50% din salariul brut minim pe economie) tuturor elevilor care se înscriu şi celor care sunt deja înscrişi în unitățile de învățământ şi în cadrul secțiilor cu predare în limba română din cadrul unităților de învățămant din cele două județe. Această măsură nu este o discriminare a celorlalţi elevi, ci un act compensator, având în vedere faptul că statul maghiar acordă elevilor ce se înscriu în unitățile şi în secţiile cu predare în limba maghiară burse de studiu, direct şi prin intermediul diverselor fundaţii sau asociații.
2. Menținerea și înființarea claselor în cadrul secțiilor cu predare în limba română din unitățile de învătământ, acolo unde există minim 5 elevi care solicită învătământ cu predare în limba română; asigurarea cadrelor didactice corespunzătoare conform principiului obligativității unei cunoașteri reale a limbii române.
3. Acordarea de sporuri salariale cadrelor didactice care predau la ora actuală în instituțiile de învățământ cu predare în limba română şi celor care aleg în viitor să facă acest lucru, stimulând în acest fel mărirea efectivului didactic din învăţământul cu predare în limba română din cele două județe pentru o sansă reală a copiilor din această zonă de a studia în mod corespunzător în limba oficială a statului român. Sporul salarial se propune a fi de 25% din salariul minim pe economie, nefiind impozabil.
4. Plata chiriei pe o perioadă de cinci ani cadrelor didactice care vin din alte județe ale României în judetele Covasna si Harghita.
5. Procentul directorilor de etnie maghiară ce conduc unitățille de învățământ de pe raza celor două județe trebuie să fie proporțional cu procentul cetățenilor români de etnie maghiară care au domiciliu stabil în aceste două județe.
Simboluri Naționale

1. Autoritațile locale să fie obligate prin lege de a permite amplasarea pe raza localităților lor a simbolurilor naționale specifice statutului român precum și a monumentelor dedicate personalităților culturale, religioase sau istorice ale poporului român.
Măsurile enumerate au rolul de a proteja și conserva atât identitatea națională în centrul României, cât și siguranța națională a statului român. Județele Covasna și Harghita sunt din punct de vedere istoric și constituțional parte integrantă a statului național român, asupra lor însă se exercită atât din interiorul cât și din exteriorul țării forțe care au ca scop formarea unei regiuni autonome, antistatale, anticonstituționale, alocându-se în acest sens resurse materiale și umane ce tind să instituie o formă de facto, premergătoare unei forme de jure, care ar avea drept urmare ruperea unui teritoriu din statul național unitar român.
De aceea aceste măsuri își au sens în cadrul gândirii și implementării unei strategii naționale pe raza celor două județe menite a asigura integritatea statului unitar național român. Prin urmare, măsurile enumerate nu presupun faptul că cele două judete constituie o zonă aparte în cadrul teritoriului național, ci faptul că în aceste două județe cetațenii români nu au șanse egale de păstrare și dezvoltare a identității naționale românești din punct de vedere cultural, religios și instituțional, la fel ca ceilalți cetățeni din celelalte judete componente ale României.
Se dorește astfel egalizarea drepturilor firești ale cetățenilor români de a-și afirma și menține identitatea națională. Dreptul unui român din județele Covasna și Harghita de a învăța, munci și a se exprima în relația cu autoritățile locale și centrale în limba română trebuie să fie egal cu cel al unui român din celelalte județe ale țării.
Considerăm că scăderea dramatică a numărului cetățenilor români care se declară de etnie română și care cunosc limba română în cele două județe reprezintă un real pericol pentru siguranța națională, în centrul țării dezvoltându-se astfel o zonă compactă care iese de facto de sub autoritatea statului român.
Fondurile pentru aceste măsuri propunem a fi constituite din bugetul Președinției, al Secretariatului General al Guvernului, din Fondul de Rezervă al Guvernului României, precum și din bugetul Parlamentului.
Ne adresăm acestor instituții având în vedere că acestea reprezintă în mod direct voința electorală a cetățenilor români de pe teritoriul României și din Diaspora. Considerăm că aceste măsuri enumerate mai sus se încadrează în noțiunea de siguranță națională a României, asigurând pe termen lung continuitatea elementului etnic românesc în Curbura Arcului Intracarpatic.
Propunem aşadar ca acest Program-Manifest al Asociației Calea Neamului să devină Manifestul Românilor din Covasna și Harghita în măsura în care acesta va fi semnat, adoptat de un număr semnificativ de asociații ale românilor de pe raza celor două județe, precum și de un număr semnificativ de români ale căror năzuințe se vor regăsi în acest Program.
Într-o lume a deșărtăciunilor nu propunem de fapt un simplu program, ci un Ideal, Idealul Național.
Autor: Mihai Tîrnoveanu

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Igor Dodon este dorit ca invitat special la nuntă de către un deputat din România!

mie aug. 22 , 2018
Igor Dodon este dorit ca invitat special la nuntă de către un deputat din România! Că Germania, Austria și Rusia își văd doar de propriile interese, împărțindu-și pe zone de influență geopolitice și geoeconomice anumite colțuri ale Europei se știa de mai multă vreme… Se pune întrebarea ce naiba fac […]

Poate vă place și:

libris.ro