“Comunicatul de mai sus a fost necesar pentru a dezminți comentariile tembele făcute la Realitatea TV duminică seara, la emisiunea lui Bogdan Rareș, de către o parte din invitații săi, printre care nătărăi s-au făcut remarcați prin prostiile și răutățile debitate Cristian Unteanu, Bogdan Lefter, Alexandru Niculescu, Și alți doi-trei anonimi, al căror nume nu l-am reținut, inclusiv al unei femei care făcea pe bărbata emisiunii. O nefericită.

Pe cei trei i-am reținut căci îi cunosc de mult! Primii doi mi-au fost studenți, al treilea este fiul unor profesori colegi la Filogie, profesori serioși, meritorii…

M-a mirat și m-a surprins mult atitudinea lui Cristian Unteanu… Ca student părea destinat unei frumoase cariere universitare. A ales să facă politică, producându-se în presa specializată în omagierea cuplului de „criminali” care și-au luat …răsplata bine meritată de Crăciun 1989! Știam c-o face fără sinceritate, fără să creadă o iotă din omagiile pe care le publica și le antologa, drept care l-am și întrebat pe stradă, pe Edgar Quinet, când am dat nas în nas cu el:

„Domnule Cristi, dar cum poți să te pretezi la ceea ce faci?!”

Răspunsul său a fost memorabil: „Cum să n-o fac, domnule profesor?! Știți cu câți bani dau ăștia în mine?!”

Și mi-a spus și prețul la care se vindea: cam dublul salariului meu de la Universitate… După 1990 n-a evoluat rău, a devenit specialist în presa străină și în problemele discutate la Bruxelles. Lucrurile au mers onorabil până aseară când m-am pomenit cu el în tabăra anti-ortodoxă!… Nu-mi vine să-l cred că era sincer! Nu mă întreb „cu câți bani or fi dat în el”, ci sunt curios de la cine au venit acum banii, domnule Cristi?!…

Al doilea fost student, Bogdan Lefter, este un vîndut pe față. În mai toate intervențiile sale la TV este exponentul bățos al corectitudinii politice, exponentul jalnic, plin pe pretenții de a fi ascultat ca un magister dixit! Și spune numai platitudini, când nu spune chiar prostii. Ca aseară! Când s-a pronunțat aiurea nu numai la adresa Catedralei, dar a încercat să reînvie și unul dintre cele mai prostești subiecte post-decembriste: inutilitatea Casei Poporului și necesitatea imperioasă de a o demola!… O rușine pentru corpul profesoral de la Litere. Degeaba mi-a fost student! Nu s-a lipit nimic de el!

Al treilea, o adevărată rușine pentru onorabilii săi părinți, încă de când era copil supraponderal de și-a atras porecla de Haplea, se pare că de la Alexandru Rosetti. Dacă nu mă înșel tot Rosetti i-a aranjat o bursă de un an de zile în Occident. Bursa Herder?… Nu s-a mai întors în țară decât după 1990, când ne-am pomenit cu el pe la mai toate televiziunile promovând un antiromânism „doct”, așa l-aș numi, promovat sistematic de câțiva indivizi care nu-s certați cu cartea, au citit destule, au memorat multe, dar și-au făcut o meserie din a le suci și a le denatura, din a inventa perspective demitizante, zic ei, în realitate deformante pentru adevărul istoric. Din gașca lui Lucian Boia, aș zice… Are vreo misiune acest Alexandru Niculescu? Este plătit ca să atace „din orice poziție” prestigiul Bisericii Ortodoxe Române, sub pretextul restabilirii adevărului despre Biserica Greco-Catolică, urgisită pe vremea când – să nu uităm totuși, părinții săi erau vajnici activiști PCR?! Anti-românismul și anti-comunismul strident al junelui ne obligă să-l tragem ușor de mânecă: nu a avut nimic de suferit în anii „aceia”. Iar ideea că ar fi în stare să sufere pentru alții ar fi chiar amuzantă! Și atunci de unde atâta încrâncenare pe tine, măi, băiete?! Te-ai făcut deja de rîs de câteva ori când ai lansat pe post informații istorice false, cumplit de denigratoare la adresa unor ierarhi ai ortodoxiei. Ai fost pus la punct pe loc, pe parcursul aceleiași emisiuni, de n-ai mai avut cum s-o întorci, dar nu te-ai dezvățat să minți și să calomniezi mai departe ce au românii mai scump: Biserica! Ești cumva ateu?! Ești supărat pe Dumnezeu că te-a zămislit așa cum ești?!… Negru în cerul gurii?!… Mincinos?! Poltron?

Toți trei, bașca anonimii de aceeași teapă care ați evoluat în emisiunea lui Bogdan Rareș, n-ați reușit să ne stricați seara unei zile memorabile. Sfințirea Altarului, cu minunata sa catapeteazmă, este una din cele mai frumoase izbânzi din ultimii ani! Un moment de mare emulație creștină și românească! Cinste și recunoștință pentru cei ce ne-au prilejuit-o, constructori și ierarhi deopotrivă! Să ne trăiți căci ne trebuiți!”, scrie ioncoja.ro