După scuzele publice “instituționale” exprimate de către procurorul general Augustin Lazăr în legătură cu “practicile discutabile” ale unor procurori comuniști, Cristina Guseth a intervenit prin intermediul unui comentariu postat pe o rețea de socializare întrebându-se de ce o fi așa de greu până la urmă pentru Lazăr să-și asume ce a făcut și să spună că îi pare rău.
După scuzele publice “instituționale” exprimate de către procurorul general Augustin Lazăr în legătură cu “practicile discutabile” ale unor procurori comuniști, Cristina Guseth a intervenit prin intermediul unui comentariu postat pe o rețea de socializare întrebându-se de ce o fi așa de greu până la urmă pentru Lazăr să-și asume ce a făcut și să spună că îi pare rău.
“Ce-s alea “scuze instituționale”? Până la urmă, Lazăr a fost o rotiță într-un sistem criminal. De ce este așa greu să asume și să spună ca-i pare rău? Că nu a avut curaj sa fie dizident? Atât. “, a scris Cristina Guseth pe facebook
Comentariul Cristinei Guseth a fost postat la un articol publicat de către Radio Europa Liberă România, după ieșirea publică a lui Augustin Lazăr, în care acesta își cerea scuze.
“La o zi după trimiterea în instanță a dosarului revoluției, procurorul general Augustin Lazăr a declarat că își exprimă ”scuze instituționale pentru practicile discutabile de dinainte de 1989””, a scris pe facebook Radio Europa Liberă România
De remarcat este și atitudinea pe care o au jurnaliștii de Radio Europa Liberă România cu privire la Augustin Lazăr, în încercarea de a-i răspunde unui cititor mai înverșunat.
“(…) oamenii au dreptul la opinie așa cum au dreptul și la o a doua șansă, la căință și la iertare. Domnul Augustin Lazăr și-a cerut iertare, poate că nu a făcut-o cum v-ar fi plăcut, dar după câte știm, reprezintă prima instituție care în comunism avea pâinea și cuțitul care și-a cerut iertare. Nu au făcut-o nici Miliția (Poliția), nici Armata, și cu atât mai puțin Securitatea. E un pas înainte. Nu vrea nimeni o culpabilizare generală a supraviețuitorilor comunismului, pentru că românii au ieșit în 1989 dintr-o pușcărie cu gratiile la granițe. Puțini au fost rotițele sistemului criminal, cum spuneți dumneavoastră. Pe câțiva îi numește dosarul Revoluției. Prea puțini, e adevărat, dar și acesta e un pas înainte. Să fim optimiști. “, a scris pe facebook Radio Europa Liberă România
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Candidatul independent la alegerile europarlamentare George Simion îi susține pe tinerii români din Transcarpatia care le cer candidaţilor la funcţia de preşedinte al Ucrainei să ia în considerare şi aspiraţiile comunităţii româneşti. Totodată, Simion solicită statului român să ia atitudine față de viitorul românilor din comunităților istorice din jurul granițelor și să asigure o strategie pentru protejarea drepturilor acestora.