Tindem să credem că evenimentul de la Valea Uzului de pe 6 iunie 2019 va rămâne un reper al manifestării românismului în aceste 3 decenii blestemate, în care s-a încercat sistematic și instituționalizat suprimarea reperelor noastre identitare.
Odată reaprinsă scânteia românismului, ar trebui îndreptate toate nedreptățile și batjocurile aduse simbolurilor noastre naționale, dintr-o prea multă și prea prost înțeleasă toleranță a statului român.
Chiar nu se mai găsesc în țara asta români gata să apere simbolurile noastre naționale? Nu se mai găsesc foști purtători de uniformă, dintre cei care au jurat credință exclusiv numai Patriei noastre?
Momentul demolării și batjocoririi statuii lui Mihai Viteazul din Piața Unirii din Oradea a fost perceput poate puțin altfel de fiecare român în parte. Dar pentru cadrele militare orădene care au strâns fonduri din propriile venituri pentru ridicarea statuii din Oradea, acesta a fost un moment deosebit de dureros, o blasfemie la adresa unui simbol național și o despărțire samavolnică de un prieten bun în același timp, unul care le trezea nostalgii și mândrie când treceau pe lângă el.
După Valea Uzului n-ar trebui făcută o vizită și la Oradea pentru a-l repune în Piața Unirii și pe Mihai Viteazul?
Sportivul de performanță Daniel Ghiță chiar a lansat un astfel de apel public prin care să se formeze o inițiativă de sprijin pentru repunerea statuii lui Mihai Viteazul din Piața Unirii înapoi pe locul ce-l merită un asemenea simbol al neamului românesc.
