Spre deosebire de târâtoarele și râmele care viețuiesc azi prin parlament, în anul 1991 Parlamentul Romaniei avea curajul de a NU recunoaște granițele Ucrainei.
În anul 1991, pe fondul dezintegrării URSS, Ucraina era încă o țară confuză care îşi căuta drumul spre independenţă și suveranitate. Din cauza tensiunilor din imediata proximitate a României, Parlamentul de la Bucureşti din acea perioadă a emis o declaraţie oficială prin care solicita comunităţii internaţionale să nu recunoască graniţele Ucrainei, o țară care cuprinde total artificial și samavolnic teritoriile românești binecunoscute: Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, precum şi judeţele din Sudul Basarabiei, teritorii anexate abuziv de către fosta URSS.
Declarația din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, clarifica și mai mult dorința României de reîntregire teritorială :
“Declaraţia Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991
1. Parlamentul României a luat cunoştiinţă de hotărîrea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.
Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării dreptului şi libertăţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărî soarta, Parlamentul României salută hotărîrea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.
Avînd în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, precum şi judeţele din Sudul Basarabiei, parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de URSS la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991.
Desigur, este dreptul Ucrainei să organizeze un referendum pentru independenţa sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinţa teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta URSS, teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României.
2. Parlamentul României reiterează ataşamentul faţă de prevederile Actului Final al Conferinţei CSCE de la Helsinki, care admite posibiltiatea modificării frontierelor pe căi paşnice,diplomatice.
3. Parlamentul României declară solemn că referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forţa în cadrul fostei URSS – respectiv în Bucovina de Nord, Ţinutul Herţei, Ţinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia.
4. Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenţa Ucrainei să declare expres că această recunoaştere nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate.
5. Parlamentul României se pronunţă pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinării împreună a problemelor stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi colaborare între România şi Ucraina şi invită în acest scop o delegaţie parlamentară ucraineană să efectueze o vizită la Bucureşti, cît mai curînd posibil.
6. Parlamentul României solicită Guvernului ţării să înceapă de urgenţă negocieri cu autorităţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forţa de URSS.
Această Declaraţie a fost adoptată de Parlamentul României în şedinţa din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi.
Preşedintele Senatului Academician Alexandru Bîrlădeanu
Preşedintele Adunării Deputaţilor Marţian Dan
Bucureşti, 28 noiembrie 1991″