Clarificări din partea prefecturii Neamț privind revendicările celor din jud. Harghita legate de Cheile Bicazului

După escaladarea scandalului privind revendicările celor din județul Harghita față de Cheile Bicazului, și mai ales după amplificarea mediatizării acestuia, cazul a stârnit tot mai mult interes, atât din partea cetățenilor, cât și din partea presei.

Ca urmare a acestui interes crescut privind cazul respectiv, redacția Glasul.info a făcut o solicitare de informații către Instituția Prefectului Județului Neamț, iar după ceva vreme am primit următorul răspuns din partea instituției:

Urmare memoriului dvs., înregistrat la instituţia noastră sub nr. de mai sus, vă comunicăm următoarele: 

În ianuarie 2013, Primarul comunei Bicaz Chei, jud. Neamţ a adus la cunoştinţa Instituţiei Prefectului – județul Neamț faptul că pe rolul Curţii de Apel Ploieşti se află dosarul nr. 1417/105/2011, în care municipiul Gheorgheni, jud. Harghita are calitatea procesuală de reclamant, pârâți fiind comuna Bicaz Chei, jud. Neamt, Oficiul de Cadastru si Publicitate imobiliară Harghita și S.C. SATELIT Sfântu Gheorghe; prin cererea introductivă de instanţă, reclamantul municipiul Gheorgheni a solicitat constatarea nulităţii absolute a unui proces verbal fără dată, încheiat (potrivit susţinerilor părţilor, în 1998) de reprezentanţii comunei Bicaz Chei, ai municipiului Gheorgheni, ai Oficiului de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Harghita şi de reprezentantul unei societăţi comerciale – S.C. „SATELIT NT” S.R.L..

Clarificări din partea prefecturii Neamț privind revendicările celor din jud. Harghita
Clarificări din partea prefecturii Neamț privind revendicările celor din jud. Harghita

În cuprinsul acestui proces verbal s-a consemnat că „părţile au procedat la recunoaşterea şi stabilirea traseului hotarului administrativ pe porţiunea comună între cele două teritorii”. Reclamantul municipiul Gheorgheni şi-a motivat cererea pe afirmaţia potrivit căreia la semnarea acestui proces verbal s-ar fi aflat în eroare cu privire la „identitatea fizică a obiectului’. 

Cauza fusese înregistrată iniţial sub nr. 1653/234/2009 la Judecătoria Gheorgheni, care a declinat competenta de soluţionare în favoarea Tribunalului Harghita. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus strămutarea cauzei la Tribunalul Prahova.

Prin sentinţa civilă nr. 673 din 17.04.2012, Tribunalul Prahova a respins acţiunea promovată de municipiul Gheorgheni. Împotriva acestei sentinţe reclamantul municipiul Gheorgheni şi intervenientul Consiliul judetean Harghita au declarat recurs. 

Prin decizia civilă nr. 1642 din 21.02.2013, Curtea de Apel Ploieşti a admis recursurile promovate de reclamantul municipiul Gheorgheni şi de intervenientul Consiliul judetean Harghita, a casat sentinţa civilă nr. 673 din 17.04.2012 a Tribunalului Prahova şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Curtea de Apel Ploieşti a apreciat că Tribunalul Prahova nu a intrat în cercetarea fondului, deoarece nu s-a pronunţat asupra unor aspecte, precum: 

o cererea pârâtei comuna Bicaz Chei de introducere în cauză a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamt; o cererea municipiului Gheorgheni de introducere în cauză a Consiliului judeţean Harghita; o necesitate a introducerii în cauză a Consiliului judeţean Neamț, deşi însăşi instanţa pusese în discuția părţilor acest aspect; o excepţia prescriptiei dreptului material la acţiune, invocat de comuna Bicaz Chei. 

Aşa cum am arătat mai sus, instituţia noastră nu a avut calitatea de parte în proces la demararea procedurilor judiciare de către municipiul Gheorgheni. Instituţia Prefectului – județul Neamţ a fost înştiinţată despre existenţa acestui litigiu de Primăria comunei Bicaz Chei abia în luna ianuarie a anului 2013 – dată la care cauza se afla în faza procesuală a recursului, la Curtea de Apel Ploieşti. 

Codul de procedură civilă aflat în vigoare la data respectivă stabilea (prin art. 49-51) clar şi limitativ situaţiile în care alte persoane decât părţile în litigiu pot lua parte la judecata unei cauze; astfel, prin instituţia denumită: ,, intervenţia în interesul altei persoane o terţă persoană poate interveni în procesul civil pentru apărarea drepturilor uneia dintre părţile principale. 

Astfel, „oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane”, „intervenţia fiind în interes propriu, când cel care intervine invocă un drept al său” şi, în interesul uneia din părţi când sprijină numai apărarea acesteia’ (art. 49 din vechiul Cod de procedură civilă); „cererea de intervenţie în interes propriu se poate face numai în fata primei instanţe şi înainte de închiderea dezbaterilor”, iar „cu învoirea părţilor, intervenţia în interes propriu se poate face şi în instanţa de apeľ (art. 50 alin. 2) – situaţie neaplicabilă cauzei descrise mai sus, care se afla în faza judecăţii recursului; o drept urmare, instituţia noastră a formulat cerere de intervenţie în interesul comunei Bicaz Chei, în conformitate cu art. 51 Cod procedură civilă, care stabileau că: „cererea de intervenţie în interesul uneia din părți se poate face chiar înaintea instantei de recurs”.

Concluzionând, precizăm că, deşi a fost înştiinţată la un interval de timp de 4 ani după ce cauza fusese înregistrată pe rolul instanţelor judecătoreşti (când litigiul se afla deja în faza procesuală a recursului, iar mijloacele procedurale de intervenţie erau limitate de prevederile legale sus-menţionate), Instituţia Prefectului – județul Neamț, atât prin cererea de intervenţie, cât şi ulterior, a sprijinit în mod constant demersurile comunei Bicaz Chei, în condiţiile, în termenele, cu procedura şi în limitele stabilite de dispoziţiile legale aflate în vigoare, dat fiind că, în cadrul procedurii de soluţionare a intervenţiei accesorii terţul are o poziție procesuală limitată. 

Potrivit datelor afişate pe portalul instanţelor de judecată, rezultă că, „prin încheierea de şedinţă din 24.03.2014, Tribunalul Prahova ,sa pronunţat asupra excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, în sensul respingerii acesteia şi că, prin sentinţa civilă nr. 856/2019 din 12.06.2019, ar fi admis cererea de chemare în judecată, în sensul că s-a dispus: ,,anularea procesului verbal având ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ, emis în anul 1998, admiterea cererii de intervenţie accesorie formulate de Consiliul Judetean Harghita şi stabilirea liniei de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) Lacul Roşu-limita jud. Neamt o +000 32 +32,000 Km., conform Hotărârii nr. 540/2000 din 22/06/2000, publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 338 din 20.07.2000′

Precizăm că domnul George Lazăr a exercitat funcţia de prefect al judeţului Neamţ în perioada 27.02.2013 – 12.03.2014, iar actualul prefect a fost numit în baza Hotărârii Guvernului nr. 102 din 15.03.2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 239 din 19.03.2018. Subliniem că până la data redactării prezentei nu ni s-a comunicat sentinţa tribunalului, urmând ca, după ce aceasta ne va fi comunicată şi după ce vom lua cunoştinţă de considerentele care au stat la baza soluţiei pronunţate, să continuăm demersurile necesare pentru justa soluţionare a litigiului şi pentru susţinerea cererii de intervenţie în interesul comunei Bicaz Chei.”, se arată în răspunsul primit de la prefectura județului Neamț

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”101675″]
Glasul.info
Social Links
Glasul.info

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns