RSS

25 Octombrie: Răspunde Române, P…

Răspunde Române, Pre…

Observații astronomice cu telesc…

Comunicat de presă -…

18 Octombrie 1944: Martiri uitaț…

Masacrul de la Chili…

(VIDEO) Dezastru ecologic la mic…

La doar câteva sute …

La 16 octombrie 1916 a sosit în …

Misiunea Militară Fr…

Avem cea mai coruptă "Justiție" …

Oare să aibă loc cea…

La 15 octombrie 1451 era asasina…

Pe locul unde astăzi…

Carei, ultima brazdă. Concurs na…

Cu ocazia Zilei de 2…

Pelerinaj sau stare de asediu? A…

Pelerinaj sau stare …

Tartorul cifrelor măsluite din G…

"După cazul Laurenți…

«
»
TwitterFacebookPinterest

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Încarc...

Invitație la lectură: “Crucile de la Săpânța. O colecție de epitafuri din veselul cimitir maramureșean”

Print Friendly, PDF & Email

Cimitirul de la Săpânța, din județul Maramureș, este un cimitir românesc cum rar mai poate fi găsit în alte părți, un cimitir devenit faimos în țară și peste hotare, atât pentru epitafurile vesele sau năstrușnice de pe crucile celor care-și dorm somnul de veci acolo, cât și pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate.

Unul dintre epitafurile halzii din Cimitirul de la Săpânța sună cam așa:

Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi[siccu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea”

Invitație la lectură: "Crucile de la Săpânța. O colecție de epitafuri din veselul cimitir maramureșean"
Invitație la lectură: “Crucile de la Săpânța. O colecție de epitafuri din veselul cimitir maramureșean”

“Cimitirul Vesel de la Săpânța este renumit pentru imaginea crucilor albastre împodobite cu o multitudine de figuri și motive. În egală măsura, își datorează celebritatea versurilor populare scrijelite pe lemn, care dezvaluie, scurt și cuprinzator, traseul vieții celui răposat. Cimitirul a fost deschis în 1935 și a luat forma pe care o cunoaștem prin talentul lui Stan Ioan Patras (1908 –1977), al cărui continuator a fost Dumitru Pop Tincu. “, se arată în recenzia cărții “Crucile de la Săpânța. O colecție de epitafuri din veselul cimitir maramureșean”, de Roxana Mihalcea



Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

libris.ro

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info