Site icon Glasul.info

Biserica Sfântul Mihail din Cluj, loc de omagiere pentru comunitatea maghiară a unuia dintre cei mai odioși criminali de război

Potrivit Gazeta de Cluj, după liturghia oficiată la Biserica „Sf. Mihail” din Cluj-Napoca, un criminal de război a fost omagiat în cadrul evenimentului Zilele Bisericii Sfântul Mihail din Cluj, desfășurat pe 28 și 29 septembrie 2019. Este vorba de Albert Wass, condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Cluj pentru că a instigat trupele horthyste să omoare români şi evrei din localitățile Mureşenii de Câmpie şi Sucutard.

De asemenea, același actor ungur care a susținut un recital după opera criminalului de război Wass Albert, a susţinut în sala Asociaţiei Femeilor Catolice un alt recital din opera altui criminal de război, scriitorul fascist József Nyírő.

“Criminal de război omagiat de comunitatea maghiară în Biserica Sfântul Mihail din Cluj”, scrie gazetadecluj.ro

Albert Wass a fost condamnat la moarte în contumacie de  Tribunalul Cluj,  atât pentru responsabilitatea legată de evenimentele de la Țaga, cât și pentru cele de la Mureșenii de Câmpie și Sucutard, dovedindu-se că a instigat trupele horthyste să omoare români şi evrei din Mureşenii de Câmpie şi Sucutard.

Mormântul lui Albert Wass din comuna Brâncovenești: omagierea criminalilor de război nu încalcă ordonanța de urgență 31/2002 și l egea 217/2015 ?

Legea 217/2015 pare special concepută numai pentru prigonirea elitelor culturale și spirituale românești? De ce întrebăm asta? Pentru că respectiva lege se aplică exclusiv pe criteriu etnic românesc și uneori chiar și abuziv, până și unor personalități românești care nu au nici în clin nici în mânecă de a face cu mișcările sau ideologiile de orientare fascistă.

În schimb, deși apologia criminalilor de război este interzisă în România atât prin ordonanța de urgență 31/2002 cât și prin legea 217/2015, vedem cum pe teritoriul nostru au explodat în ultimii ani adevărate culte ale personalității dedicate unor criminali de război maghiari precum Albert Wass și József Nyirő.

Exit mobile version