MAE cerșește timid „explicații” ambasadei Ucrainei? Puneți bă dracu’ diplomați adevărați la treabă!

Deși am ajuns de râsul Europei, atât prin trădarea înfăptuită de către fostul președinte Emil Constantinescu în anul 1997, atunci când România și-a abandonat nu doar teritoriile sale asupra cărora avea drepturi istorice legitime, ci și o populație de câteva sute de mii de etnici români, la mila unui vecin vorace și nerecunoscător, cât și prin declarațiile pe stil sovietic pe care și le permite Ucraina până și în anul de grație 2020, statul român nu este în stare nici astăzi să pună piciorul în prag în cadrul relațiilor cu acest vecin chiar mai agresiv decât regimul sovietic când vine vorba de asimilarea minorităților etnice.

„Astăzi, 23 ianuarie, Dan Neculăescu, secretar de stat, a avut, la sediul MAE, o discuție cu ambasadorul Ucrainei la București, care a prilejuit o trecere în revistă a aspectelor de interes pe agenda bilaterală, cu accent asupra comisiilor mixte interguvernamentale comune.

Partea română a reiterat importanța deosebită pe care o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, în conformitate cu normele și standardele internaționale în materie, inclusiv cu luarea deplină în considerare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


În acest cadru, a exprimat preocuparea cu privire la efectele pe care adoptarea, la 16 ianuarie 2020, a noii Legi a educației secundare, le-ar putea avea asupra dreptului la educație în limba maternă a membrilor minorității române, precum și interesul părții române pentru intensificarea dialogului cu partea ucraineană, nu doar în cadrul Comisiei mixte bilaterale privind minoritățile naționale, dar și între autoritățile ucrainene și minoritatea română din Ucraina pentru a răspunde preocupărilor acestora.

De asemenea, partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al președintelui Ucrainei, exprimând surprinderea față de acestea și evidențiind necesitatea unei înțelegeri corecte a istoriei.”, se arată în comunicatul MAE

Comparativ cu agitația pe care o făcea diplomația maghiară împotriva României pentru niște pretexte puerile, tânguirile astea mieunate ale MAE de azi față de Ambasada Ucrainei te fac să-ți smulgi părul din cap. Așa se cer bă explicații pentru o declarație dementă precum cea a președintelui Ucrainei? Puneți bă dracu’ diplomați adevărați la treabă!

Vasile Morari

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Morari Vasile

Morari Vasile