Antiromanism

La 19 mai 1849 maiorul Hatvani decide ca răzbunare, executarea prizonierilor români, inclusiv femeile şi copiii

La 6 mai 1849 Avram Iancu învingea trupele revoluționare maghiare conduse de maiorul Imre Hatvani. La începutul lunii mai a anului 1849 a avut loc o confruntare armată între trupele revoluționare maghiare conduse de maiorul Imre Hatvani și armata lui Avram Iancu, soldată cu o victorie decisivă a românilor.

Apelând la un șiretlic catalogat până și de către contemporanii săi maghiari ca fiind iresponsabil, maiorul Imre Hatvani încalcă armistițiul stabilit în urma negocierilor între Avram Iancu și deputatul Ioan Dragoș, reprezentantul lui Lajos Kossuth, atacând orașul Abrud și ucigând mai mulți români dezorientați de falsul armistițiu.

Pe parcursul falsului armistițiu, maiorul Imre (Emerich) Hatvani, în fruntea unui detașament revoluționar maghiar de 1500 de oameni, profită de dezorientarea românilor și atacă în forță orașul Abrud. Întărâtați de acest atac considerat de către români o încălcare a armistițiului, moții lui Avram Iancu capătă o înflăcărare și o furie războinică de nestăvilit.

Citiți și: La 6 mai 1849 Avram Iancu învingea trupele revoluționare maghiare conduse de maiorul Imre Hatvani

La data de 19 mai 1849 Avram Iancu decidea să se dea atacul general asupra Abrudului. Dezamăgit de înfrângere, maiorul Imre Hatvani decide ca răzbunare, executarea prizonierilor români, inclusiv femeile şi copiii.

Silit să se retragă din cauza unui contraatac puternic al moților lui Avram Iancu, maiorul Hatvani descria astfel situația în după amiaza zilei de 19 mai 1849:

„ Nici azi-dimineaţă n-a încetat focul de arme. Lupta a continuat încă cu succes pentru noi. Totuşi, chiar de atunci am constatat cu regret că enorma mulţime ar putea, în fine, după câteva zile şi nopţi să obosească puţintica noastră oştire, istovindu-i puterile. Cum straşnicul duşman mă silise să-mi expun toţi oamenii, am ordonat retragerea către Alba-Iulia.”

Înainte de a pleca din Abrud, maiorul Hatvani mai face încă o nouă atrocitate: decide executarea a 88 de prizonieri români, inclusiv femeile şi copiii, într-o încercare de răzbunare în urma înfrângerilor rușinoase suferite împotriva românilor.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

15 Octombrie 1897 – Ziua când  „Deşteaptă-te, române!” și “Doina lui Lucaciu” te băgau în temniță

Într-un colț de Ardeal, la Ciufud, în comitatul Alba de Jos, trei români și-au ridicat…

6 ore ago

10 Octombrie 1841 – Se năștea Ion I. Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale

O viață dedicată demnității, muncii și independenței economice a statului român Într-o zi de toamnă…

5 zile ago

10 Octombrie 1848 – Ziua în care ura lui Kossuth s-a ridicat împotriva Neamului Românesc

La 10 octombrie 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos rostea cuvinte care aveau să devină simbolul…

5 zile ago

10 Octombrie 1944: Masacrul de la Prundul Bârgăului, jertfa românilor uitați în umbrele istoriei

În toamna sângeroasă a anului 1944, când Ardealul de Nord era din nou teatru de…

5 zile ago

Invitație. Comemorarea eroilor români care au eliberat Clujul de sub ocupantul horthyst în 1944

Acum 81 de ani, Armata Română a înscris o pagină de glorie în istoria neamului:…

o săptămână ago

4 Octombrie 1940 – Ziua în care Iulian Domșa, primul primar român al Zalăului, a fost alungat din propria sa țară

4 octombrie 1940 a rămas înscrisă cu durere în istoria Sălajului și a României. În…

2 săptămâni ago