Antiromanism

La 19 mai 1849 maiorul Hatvani decide ca răzbunare, executarea prizonierilor români, inclusiv femeile şi copiii

La 6 mai 1849 Avram Iancu învingea trupele revoluționare maghiare conduse de maiorul Imre Hatvani. La începutul lunii mai a anului 1849 a avut loc o confruntare armată între trupele revoluționare maghiare conduse de maiorul Imre Hatvani și armata lui Avram Iancu, soldată cu o victorie decisivă a românilor.

Apelând la un șiretlic catalogat până și de către contemporanii săi maghiari ca fiind iresponsabil, maiorul Imre Hatvani încalcă armistițiul stabilit în urma negocierilor între Avram Iancu și deputatul Ioan Dragoș, reprezentantul lui Lajos Kossuth, atacând orașul Abrud și ucigând mai mulți români dezorientați de falsul armistițiu.

Pe parcursul falsului armistițiu, maiorul Imre (Emerich) Hatvani, în fruntea unui detașament revoluționar maghiar de 1500 de oameni, profită de dezorientarea românilor și atacă în forță orașul Abrud. Întărâtați de acest atac considerat de către români o încălcare a armistițiului, moții lui Avram Iancu capătă o înflăcărare și o furie războinică de nestăvilit.

Citiți și: La 6 mai 1849 Avram Iancu învingea trupele revoluționare maghiare conduse de maiorul Imre Hatvani

La data de 19 mai 1849 Avram Iancu decidea să se dea atacul general asupra Abrudului. Dezamăgit de înfrângere, maiorul Imre Hatvani decide ca răzbunare, executarea prizonierilor români, inclusiv femeile şi copiii.

Silit să se retragă din cauza unui contraatac puternic al moților lui Avram Iancu, maiorul Hatvani descria astfel situația în după amiaza zilei de 19 mai 1849:

„ Nici azi-dimineaţă n-a încetat focul de arme. Lupta a continuat încă cu succes pentru noi. Totuşi, chiar de atunci am constatat cu regret că enorma mulţime ar putea, în fine, după câteva zile şi nopţi să obosească puţintica noastră oştire, istovindu-i puterile. Cum straşnicul duşman mă silise să-mi expun toţi oamenii, am ordonat retragerea către Alba-Iulia.”

Înainte de a pleca din Abrud, maiorul Hatvani mai face încă o nouă atrocitate: decide executarea a 88 de prizonieri români, inclusiv femeile şi copiii, într-o încercare de răzbunare în urma înfrângerilor rușinoase suferite împotriva românilor.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

9 Septembrie 1940 –  A fost omorât soțul femeii Ciglezan Floarea de soldații unguri, în Comuna Bălan, județul Sălaj

Jertfa din Bălan – 9 Septembrie 1940 În istoria neamului românesc sunt zile care dor…

7 ore ago

9 Septembrie 1940 – Zalău, Sălaj, o rană a istoriei românești care nu trebuie uitată

9 Septembrie 1940 – Zalău, Sălaj O rană a istoriei românești care nu trebuie uitată…

8 ore ago

9 Septembrie 1940 – Masacrul de la Trăznea, Ziua în care pământul românesc a sângerat

Masacrul de la Trăznea, 9 Septembrie 1940: Ziua în care pământul românesc a sângerat Ziua…

12 ore ago

8 septembrie 1940 – Masacrul de la Ciumărna, Jertfa unor români nevinovați pe altarul suferinței naționale

Masacrul de la Ciumărna – 8 septembrie 1940 Jertfa unor români nevinovați pe altarul suferinței…

15 ore ago

Partidul Glasul Neamului solicită demisia ministrului educației, Daniel David

COMUNICAT DE PRESĂ Cerem demisia de urgență a Ministrului Educației, Daniel David! Națiunea română se…

o zi ago