La 1 octombrie 1916, Armata a 3-a română, condusă de generalul Averescu, începe Manevra de la Flămânda

România a intrat în Primul Război Mondial după o lungă indecizie politică și militară, intrând însă tocmai din aceste motive cu o armată foarte slab echipată și organizată în primele luni ale participării românești împotriva forțelor Puterilor Centrale.

Foarte curând după intrarea României în război în vara anului 1916, era limpede că amenințarea din partea armatelor Puterilor Centrale era cu mult mai mare decât s-ar fi așteptat strategii militari români.

În vreme ce primele trupe române dădeau piept cu forțele militare austro-ungare la granița munților Carpați, încercând să pătrundă și să elibereze Transilvania, în sud-estul României, în Dobrogea, România se confrunta cu o invazie din partea trupelor germane, bulgare și turce conduse de feldmareșalul August von Mackensen.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

În aceste condiții, Consiliul de Coroană al României decide întărirea Armatei a III-a Române, condusă de generalul Alexandru Averescu, cu 150.000 de soldați. Generalul Averescu plănuiește să contraatace cu Armata a III-a Română forțele lui Mackensen de dincolo de Dunăre. Pentru asta era necesar ca trupele românești să treacă Dunărea pe la Fămânda pentru a putea ataca din spate armatele Puterilor Centrale, în vreme ce forțe româno-ruse ar fi trebuit să atace la sud Cobadinul și Kurtbunar (astăzi Tervel, Regiunea Dobrici), blocând astfel înaintarea forțelor lui Mackensen către Dobrogea.

Pe 1 octombrie 1916, două divizii reușesc să treacă Dunărea la Flămânda și să construiască un un cap de pod de circa 14 km lățime și 4 km adâncime. În cursul aceleiași zile, divizii românești și ruse pornesc o ofensivă care oferă speranța unui succes militar pe frontul dobrogean. Totul se năruie însă în noaptea dintre 1 și 2 octombrie 1916, atunci când o furtună deosebit de puternică produce mari distrugeri podului de vase pe care forțele române îl foloseau pentru trecerea Dunării.

Catastrofa de pe Dunăre îl face de generalul Averescu să renunțe la operațiunea de la Flămânda pentru a se concentra pe o controfensiva împotriva forțelor Puterilor Centrale din Transilvania.

Generalul german Ludendorff avea să emită următoarele concluzii despre trecerea Dunării de către trupele române pe la Flămânda:

“Pe când se făceau pregătiri pentru continuarea atacului Rașova-Cobadin-Tuzla, pentru care se ceruse și o divizie germană, am fost surprinși în ziua de 1 octombrie de știrea că românii au trecut Dunărea lângă Riahova, de la N.E. de Rusciuc cu forțe puternice. Mareșalul Mackensen aruncă tot ceea ce putea aduna în grabă în grabă, silind pe români să se retragă pe malul de N. al Dunării, încă din ziua de 3 octombrie. Ce a urmărit comandamentul român cu această operațiune nu am putut să înțeleg. Ea nu putea schimba în nici un caz cursul evenimentelor din Ardeal și Dobrogea”

generalul Ludendorff

Deși partea germană nu-și făcuse mari probleme privind atacul forțelor românești, generalul Ludendorff considerând probabil că operațiunea românilor de trecere a Dunării era mai degrabă un bluf, partea bulgară însă, prin generalul Toșef, comandantul armatei a III-a bulgare, a răsuflat ușurată după retragerea românilor, bulgarii fiind conștienți că un front deschis spre Bulgaria ar fi însemnat o mare problemă pentru care nu erau pe deplin pregătiți:

“Astfel se termină debarcarea, care la început băgase groază în țară și adusese mare grijă Statului Major al lui Mackensen și Statului Major al armatei a III-a bulgară”

generalul Toșef, comandantul armatei a III-a bulgare

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

La 1 octombrie 1921 osemintele sublocotenentului Emil Rebreanu sunt reînhumate în cimitirul comunei Palanca, jud. Bacău

joi oct. 1 , 2020
Emil Rebreanu, fratele scriitorului român Liviu Rebreanu, a fost un ofițer român în armata austro-ungară, executat prin spânzurare în timpul Primului Război Mondial, pentru încercarea de trecere la conaționalii săi români. Moartea fratelui său Emil l-a făcut pe scriitorul român Liviu Rebreanu să scrie romanul “Pădurea spânzuraților”, în care personajul […]
La 1 octombrie 1921 osemintele sublocotenentului Emil Rebreanu sunt reînhumate în cimitirul comunei Palanca, jud.Bacău

Poate vă place și:

libris.ro