Ziarul cu care se șterg undeva primarii galbeni din Sibiu este de acord cu prezența șobolanilor prin București: „Femeia aceasta curajoasă trebuie susţinută! Ţara are nevoie de asemenea oameni”

Pe lângă faptul că face de ani buni, de niște lungi și nenorociți ani „cântarea” liberalismului și progresismului la nivelul Sibiului, z(o)iarul cu care se șterg undeva primarii galbeni din Sibiu, Tribuna, este perfect de acord cu prezența șobolanilor prin București. Într-un articol intitulat Un câmp de luptă are şobolani sau cum se vede de la Sibiu războiul gunoaielor de la Bucureşti, așa zișii jurnaliști sibieni înșiră un pomelnic întreg de elogii și pupincurisme la adresa franțuzoaicei Clotilde Armand și a situației inimaginabile cu un București invadat la propriu de gunoaie și de șobolani.

Pentru acești inepți pe care nu-i mai spală la gură nici măcar toată apa Cibinului, la Clotilde Armand „inteligenţa, curajul, frumuseţea şi modestia se împletesc armonios”, iar „patriotismul” ei se vede în „în demersul acestei franţuzoaice”. Pfffff… Tot Clocotilda este asemuită cu un cruciat care are parte de o „cruciadă grea” în sectorul 1 din București. Te apucă și râsul și greața simultan citindu-i pe neisprăviții ăștia!

Într-un așa zis articol mai mult decât pupincurist la adresa franțuzoaicei Clotilde Armand, „tribunii” Sibiului nu contenesc a pupa, linge și a se gudura pe lângă regina gunoaielor și a șobolanilor din sectorul 1 din București.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Clotilde Armand o dă pe un auto-eroism superb: „…eu nu mă clintesc în fața amenințărilor de tip mafiot. (…) Eu aici, în demersul acestei franţuzoaice  naturalizate văd adevăratul patriotism! Nu în prestaţia mizerabilă a batozei tricolore, senatoarea moaştelor, ŞoşoacăFemeia aceasta curajoasă trebuie susţinută!  Ţara are nevoie de asemenea oameni„, scriu cei de la Tribuna.ro

Din publicația înființată la Sibiu în 1884 de către Ioan Slavici nu au mai rămas azi decât slugile iohanniste și USR-iste? Numai pamfletari de o mitocănie desăvârșită? De pupincuriști plătiți la metrul liniar pentru cuvinte regurgitate cu un dispreț jegos la adresa reperelor identitare românești?

Ce aveți fraților cu tricolorul românesc? Aveți alergie la el? Aveți alergie la faptul că o senatoare, un adevărat reprezentant al poporului în Parlamentul României, Diana Iovanovici-Șoșoacă, știe să-și arate respectul cuvenit drapelului național și voi nu?

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Interviu cu Profesor Dr. Constantin Lupu: "Daca toporul nu avea coada în 1812 Basarabia nu devenea gubernie rusească. Așa este și azi"

mie iun. 9 , 2021
Interviu cu Profesor Dr. Constantin Lupu: „Daca toporul nu avea coada în 1812 Basarabia nu devenea gubernie rusească. Așa este și azi” Interviu cu Profesor Dr. Constantin LupuDe Gabriel Teodor GherasimMotto: “Basarabenii trebuie sa decida unirea cu tara. Pentru asta sigur vor existasacrificii, dar trebuie sa ne gindim la ce lasam copiilor si nepotilor […]

Poate vă place și:

libris.ro