MAI, VAI de (v)noi!

Întâi au scos din buletin numele părinților. Adevărul este că-i încurca. Pe cine? Pe niște oameni de nimic, fără rușine, fără Dumnezeu. Păi cum să fie părinți Maria (mama) și Ion (tata)? Că poate părinte 1 este Salomeea și părinte 2 Isabela. Sau Brutus și Iuda. Și mă întreb ca prostu’ de ce mai trecem numele părinților pe certificatul de naștere? Că e tare ,,politically incorrect”!

Acum se emite alt format de buletine. Cu cip. Lăsând deoparte temerile privind o nouă închisoare digitală, deși întemeiate, să ne gândim puțin la alt aspect. Orice infractor sau om cinstit (cu o minimă informație în domeniul tehnologic) știe că orice lucru virtual e MULT mai UȘOR DE FURAT decât ceva în format fizic. E mai simplu să fur cuiva niște date stocate pe un cip sau alt dispozitiv electronic decât să-i fur buletinul din/cu tot cu portofel din buzunar. Și asta de la distanță, nu e nevoie de contact fizic. Așa că, să ne scutească ,,păzitorii identității” noastre de argumentul necesității unei mai mari protecții a datelor personale alegând buletinul cu cip. Și așa, avem prea multe cipuri deja, pe cardul bancar, pe cardul de sănătate și cândva…, pe frunte sau pe mâna dreaptă (să nu fie!), singurele locuri din organism unde acestea ar fi suportate și nu respinse de trupul nostru!

Au eliminat acum și locul de baștină, pardon, de naștere. De parcă ar conta! Ori că ne naștem în Palilula, ori că e vorba de altă planetă, tot aia e. Suntem din aceeași Cale Lactee și pentru globaliști (pe viitor deveniți intergalactici) locul nașterii e irelevant. Suntem medievali să ținem morțiș de identitatea dată de locul unde am văzut lumina zilei. După cum zicea și dl Barna, să renunțăm la ce e artificial, cum ar fi adresa de domiciliu. Nu contează unde ne naștem sau unde stăm, ideal e să votăm… cu cine trebuie, bineînțeles! Deci, mai puține adrese în CI, mai puțină bătaie de cap (?). Eventual mai mult efort intelectual al nostru să le memorăm în ordine pe toate, dinspre prezent (chiar viitor, dacă știm să citim în stele sau în palmă) spre trecut.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Mai punem noi la socoteală faptul că alea vechi nu sunt bune de ieșit din țară? Dar de ce atâta plimbat pe meleaguri străine? Cică să mai stăm și pe acasă! Dar, domnul angajat de la Interne, va veni o vreme când e nevoie de ăla cu cip să ieșim din giudeț sau suntem liberi să umblăm prin țară cât ne pohtește inimioara, cât timp nu dorim să sărim gardu’ la vecini?

Paradoxal, conform noului model, suntem mai întâi membri UE decât români. Am vrut să zic europeni, dar deja eram și până să apară niște birocrați plătiți și din banii noștri (degeaba?) de la Bruxelles să ne spună cum e cu integrarea și ce e voie să facem la noi în țară și ce nu. (Le) Ne-a trebuit Uniune? O să ne săturăm până la regret. Uite ce pățește Ungaria sau Polonia. Oameni cu minte/suflet sănătos (a se citi neîmpătimit) apără prin lege moralitatea, stopând propaganda gay și recunoscând dreptul inalienabil al părinților de a-și educa proprii copii conform credinței lor. Dar nu e bine așa că sare UE de fund în sus… Gata cu banii europeni pentru ,,medievalii” unguri. Apăi judecați dvs. cine are scaun la cap și cui îi lipsește dreapta socoteală. (…)

În zilele următoare, va apărea integral pe R3Media și veți putea citi și continuarea.

de Radu Buțu

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Lasă un răspuns

Next Post

„Dăruind vei dobândi”, ediția a IX a, 2021!

vin aug. 6 , 2021
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo. Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri All Authors Corvin Lupu Dimitrie Bejan Dumitru Almas Gică Manole Ioan Bolovan Ioan-Aurel Pop Marius Turda Silvestru Moldovan […]

Poate vă place și:

libris.ro