Împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei, acceptă propunerea Consiliului de Stat de a interzice predarea limbii române în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, în Basarabia ţaristă
Potrivit documentelor oficiale din gubernia țaristă Basarabia (în rusă Бессарабская губерния, din 1818 până în 1873 a purtat denumirea de regiune/„oblast”, în rusă Бессарабская область), începând cu 1828-1830 s-a început intensificarea rusificării pe teritoriul Basarabiei.
„Conform autorităților imperiale, din 1828 actele oficiale au început să fie publicate numai în limba rusă, iar pe la 1835, s-a acordat un termen de 7 ani în care instituțiile statului mai puteau accepta acte redactate în limba română.”
Limba română a mai fost acceptată ca limbă de predare în învăţământul public până în 1842, din acest moment statutul ei devenind unul de obiect secundar. Astfel, la seminarul din Chişinău limba română s-a regăsit printre materiile obligatorii de studiu (10 ore pe săptămână) până în 1863, când catedra respectivă a fost desfiinţată.
La Liceul nr. 1 din Chişinău, elevii aveau posibilitatea să aleagă studiul uneia dintre următoarele limbi: română, germană şi greacă până pe 9 februarie 1866, când autorităţile imperiale au interzis studierea limbii române, oferind următoarea explicaţie:
„elevii cunosc această limbă în modul practic, iar învăţarea ei urmăreşte alte scopuri”.
Împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei acceptă propunerea Consiliului de Stat de a interzice predarea limbii române în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, Basarabia ţaristă.
„la propunerea din 9 februarie 1866 a ministrului învățământului, directorului gimnaziului din Chișinău i s-a ordonat, la 28 februarie 1866, sistarea imediată a predării limbii moldovenești în acea instituție. Astfel a început strâmtorarea, apoi excluderea limbii române din toate tipurile de şcoli din Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Hotărârea amintită a Consiliului de Stat al Imperiului Rus a invocat drept pretext pentru anularea predării limbii române la gimnaziul din Chișinău o serie de
CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN
considerente de ordin juridic, financiar, de pregătire a cadrelor. Între altele se menționează că „în conformitate cu noul statut gimnazial, publicat nu demult, în gimnaziile noastre în general nu se cuvin a fi învățători speciali pentru predarea unor dialecte locale speciale. De aceea, a stabili o excepție pentru unii doritori de a studia limba moldovenească la Gimnaziul din Chișinău, și încă pe banii din visteria statului, nu pare a fi un lucru întemeiat…”
ȘI SCHIMBAREA PARADIGMEI POLITICII NAȚIONALE
A IMPERIULUI RUS ÎN BASARABIA / Conf. univ. dr. Gheorghe NEGRU,
Institutul de Istorie al ASM
Prin 1871, țarul a emis un ucaz – „Asupra suspendării studierii limbii române în școlile din Basarabia” motivîndu-se prin faptul că „în Imperiul Rus nu se studiază limbile locale”.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsAbonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
