Monstruoasa Coaliție: În noaptea de 10-11 februarie 1866, complotiștii îl constrâng să abdice pe Al. I. Cuza
Pe 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Romaniei, este silit sa abdice, ca urmare a conjuratiei pregatite de coalitia dintre conservatori si liberal–radicali („monstruoasa coalitie”). Regimul personal instituit de Cuza dupa 2 mai 1864 a provocat nemultumirea liberalilor radicali, care ulterior au facut cartel cu conservatorii; acest fapt a slabit pozitiile domnitorului si a animat activitatea monstruoasei coalitii (denumire promovata in epoca de presa favorabila lui Cuza), hotarata sa-l inlature.
Complotistii au reusit sa-si realizeze planurile atragand de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca s.a.), si l-au constrans pe domnitor sa abdice in noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit insusi Al. I. Cuza, care nu numai ca nu a luat masuri in privinta factorilor reactionari, ci, intr-un discurs, se arata dispus sa renunte la tron in favoarea unui principe strain precum prevedea una din dorintele divanelor ad-hoc din 1857 (fapt sustinut si de o scrisoare adresata unui diplomat strain).
Pe actul iscalit de Cuza scria:
„Noi, Alexandru Ioan I, conform dorintei natiunii intregi si angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astazi, 11 februarie 1866, carma guvernului in mana unei Locotenențe Domnesti si a Ministrului ales de popor“.
Romania sub semnul modernizarii. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol I (1859 – 1914) – Nicolae Isar
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsA fost instituita o locotenența domneasca alcatuita din Lascar Catargiu, Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica; apoi Senatul și Comisia au proclamat ca domnitor pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgiana, dar acesta nu a acceptat coroana.Provizoratul locotenenței domnești a luat sfarsit abia dupa ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat sa devina principe al Romaniei, la 10 mai 1866. Proclamarea domnitorului Carol I si aprobarea Constitutiei din 1866 s-au facut printr-un plebiscit cu rezultate asemanatoare (peste 99% voturi pentru) cu cel din mai 1864.
Aceasta abdicare silita putea avea consecinte grave pentru Romania, pentru ca:
- dupa inlaturarea lui Cuza, satele au fost inspaimantate ca reforma agrara nu va mai avea loc.
- la 3 aprilie 1866 la Iasi a avut loc o demonstrație (orchestrata de Rusia) a Miscarii Separatiste care a cerut anularea unirii Moldovei cu Tara Romaneasca si a promovat un candidat obscur la tronul Moldovei: Nunuta Roznovanu,
- Poarta Otomana a mobilizat armata la Dunare pentru a interveni in Romania, unirea fiind recunoscuta doar pe timpul domniei lui Cuza.
Restul vietii sale si-a petrecut-o in exil, locuind majoritatea timpului la Paris, Viena si Wiesbaden. A incercat sa revina in tara ca persoana privata, dar nu a reusit. Domnitorul Carol I a transmis cererile Consiliului de Ministri, care a refuzat sa acorde permis de intrare in țara.
A fost inmormantat initial la Biserica Domneasca de langa Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorintei sale, iar dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iasi.
Sursa: ro.wikipedia.org
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
