Istoria necosmetizată. Zeii de lut. Azi, Mihail Sadoveanu

Autor: Florin Dobrescu, MAGAZIN CRTIC

Motto: „Sadoveanu filo-rus / Stă cu curul la apus, / Ca s-arate-apusului / Care-i faţa rusului…” Păstorel Teodoreanu

Neobositul epigramist Păstorel Teodoreanu nu-i trece cu vederea lui Sadoveanu nici oportunismul şi nici pactizarea cu ocupantul sovietic. Chiar dacă autorul lui „Mitrea Cocor” îi era naş şi chiar dacă bietul Păstorel avea să înfunde puşcăriile comuniste, de unde avea să iasă cu plămânii ciuruiţi de TBC, murind, anost, în mizeria sanatoriului Filaret…
Într-adevăr, în ciuda talentului ieşit din comun şi creaţiilor literare fără seamăn, Sadoveanu avea un caracter infect, fiind capabil de un oportunism şi de o disponibilitate la compromis care i-a făcut invidioşi până şi pe cei cele mai mari canalii de la mijlocul secolului trecut.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Lider al masoneriei din România şi adulator fără seamăn al lui Carol al II-lea şi dictaturii personale instaurate de acesta (în 1938-40 Sadoveanu conducea revista „Munca şi voie bună”, o oficină propagandistică în care practica cultul personalităţii lui Carol într-o manieră ce a constituit, cu siguranţă, un model pentru Ceauşescu…), a ştiut ca nimeni altul să o cotească imediat după ocuparea ţării de către sovietici. În 1945 deja scria cu patos că „lumina vine de la Răsărit…”, fiind unul din exponenţii societăţii „burgheze” trecuţi cu arme şi bagaje în tabăra comuniştilor… Aidoma lui Parhon şi Petru Groza… Vezi bine, lipsiţi de orice popularitate, comuniştii aveau nevoie de astfel de „tovarăşi de drum” din lumea veche, pentru a arăta că şi aceştia înţeleg mersul ireversibil al Istoriei…

Nu degeaba, din exil, Jean Moscopol îl gratula atunci pe Sadoveanu cu acest cuplet, la Radio Free Europe:
„Ce bine e să ai ceafă / Şi de la Soviete leafă, / Să fii frate cu duşmanul / Şi să-ţi zică Sadoveanu…”

Într-adevăr, încă din 1945 Sadoveanu devenise membru de vază al ARLUS (asociaţia de prietenie româno-sovietică), calitate oficială ce pecetluia colaboraţionismul său cu ocupantul. Toate materiile fecale mâncate ulterior de autorul Neamului Şoimăreştilor îşi găsesc o singură explicaţie. Nu de natură ideologică, ci strict oportunistă. Sî-i hii ghini dumnealui… „Mii sî-mi lasaţ moşîili, altfieli nu vrau sî mai ştiu di voi”, le spunea el lui Gheorghiţă Dej, lui Petru Groza şi Anei Pauker, sperând că va reuşi performanţa acelui vechi proverb românesc, de a rămâne şi cu mâna-n sân şi cu sufletu-n rai… Paradoxal, într-un fel, comuniştii i-au respectat dorinţa. Numai într-un fel… Căci moşiile tot i le-au luat, numai că le-au trecut în folosinţa Uniunii Scriitorilor, al cărei preşedinte era tot… Sadoveanu.

Sadoveanu a ştiut să-şi renege convingerile – la fel de conjuncturale – din trecut, scuipând pe propriile idealuri slujite cu limba şi buzele în perioada carolingiană. Nimeni nu a reuşit să întoarcă spatele prietenilor atunci când aceştia se aflau în dizgraţie, aşa cum a făcut-o conu’ Mihail. Intervenţii la proaspătul prezident al Marii Adunări Naţionale (echivalentul preşedintelui Republicii, dar numai cu atribuţii decorative…) ale rudelor celor aruncaţi în puşcăriile comuniste, au rămas fără ecou. A avut grijă să stingă şi luminile în Marea Lojă masonică a României, lăsându-i pe „fraţii” cu şorţuleţe pe întuneric, unii din ei ajungând prin temniţele regimului. Ca să nu mai vorbim despre nenumăratele sentinţe de condamnare la moarte, pe care le-a validat, prin semnătura sa de preşedinte al MAN. Între aceşti nefericiţi trimişi în faţa plutoanelor de execuţie se numără şi luptătorii paraşutaţi de aviaţia militară SUA pentru acţiuni anticomuniste pe teritoriul României ocupate, capturaţi în 1953 şi împuşcaţi la Jilava, după un simulacru de proces.

Sadoveanu, simțindu-se bine în compania unor criminali iluștri: Gheorghiu Dej, Chivu Stoica și Bodnăraș / fototeca.iiccr.ro

Nu degeaba Păstorel Teodoreanu îi scria naşului său: „De ţi-ai face testamentul, / Tu să nu-mi laşi mii de franci! / Naşule, să-mi laşi obrazul, / Ca să-mi fac din el bocanci!” Şi tot Păstorel spunea despre Sadoveanu: „Venea o moară pe Siret / Legănându-se pe-o coastă, / Şi-n ea un autor şiret / Măcina făină proastă!”

Ca şi în cazul lui Adrian Păunescu, se vor găsi de-a pururi îngăduitori care să spună: „eeeei, da’ el ce-a făcut domne? El n-a făcut crime… Doar a pupat în fund…”

Şi nu e aşa. Pentru că orice regim criminal, pentru a se instaura şi a se menţine, are nevoie de aportul unor personalităţi care să-l legitimeze, să-i dea un fundament politic. Iar cei ce au oferit această legitimitate unui regim criminal, sunt părtaşi, de drept, la crime. Iar Sadoveanu, spre deosebire de Păunescu, a pupat chiar într-o perioadă în care, în țara asta, erau omorâți oameni zilnic, la normă!

Sigur că nu se poate anula opera unui autor ca urmare a caracterului său infect. Iar opera lui Sadoveanu (mai puţin aceea gen Mitrea Cocor…) înseamnă valoare. Or noi aci nu de operă ne-am ocupat, ci de autorul ei. Dar nici nu poate opera să-l exonereze pe om de locul pe care faptele lui i l-au rezervat în panteonul Istoriei: haznaua.

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Lasă un răspuns

Next Post

Acţiune de donare de sânge a preoţilor din Protoieria Târgu Jiu Nord

vin feb. 11 , 2022
Preoţii din Protoieria Târgu Jiu Nord, alături de Părintele Protopop Marian Mărăcine, au donat sânge săptămâna aceasta în cadrul unei acţiuni umanitare desfăşurate la Centrul de Transfuzie Sanguină Târgu Jiu, informează biroul de presă al Mitropoliei Olteniei. „Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Irineu și la dorința preoților din Protoieria Târgu-Jiu Nord, […]

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News