Încătuşat în lanţuri un neam întreg suspină şi plânge-n rugăciune smerita Bucovină – „Pe bunica Saveta au înjunghiat-o cu baioneta, desfăcându-i carnea de pe şold până la os…”

“Ca şi majoritatea familiilor de români din Bucovina prădată şi înstrăinată de Ţară,  românii din Voloca au gustat din plin din „raiul” adus de bolşevici. „Ni se fac şi acum mari nedreptăţi, mai ales când ni se ucrainizează o şcoală. La Voloca, veche vatră răzăşească, spiritul neamului a învins. Toţi străinii care au fost aduşi de noua stăpânire bolşevică pentru a asimila populaţia au învăţat limba română, asimilându-se cu românii băştinaşi. Cu toate că românii, trăitori de veacuri ai acestor meleaguri ştefaniene, au avut multe de îndurat în consecinţa „eliberării” ţinutului şi apoi colectivizării.  Şi buneii Mariei Bojescu au trecut prin gura infernului stalinist”…”

PE BUNICA SAVETA AU ÎNJUNGHIAT-O CU BAIONETA, DESFĂCÂNDU-I CARNEA DE PE ŞOLD PÂNĂ LA OS

Dragostea de Grai şi Glie, de folclor, de costumul naţional, patriotismul şi hărnicia, talentata poetă şi meşteriţa populară cu mâini de aur, Maria BOJESCU din s. Voloca, le-a moştenit de la părinţi şi bunei, români adevăraţi şi gospodari de frunte ai comunei, care, ca şi majoritatea familiilor de români din Bucovina prădată şi înstrăinată de Ţară,  au gustat din plin din „fericirea raiului” adus de bolşevici. Or, cu acest amar în suflet, dar cu speranţa că vor trăi din nou în linişte şi pace în Ţara lor, şi-au sfârşit crugul pământesc buneii şi părinţii Mariei. Ce-i drept, românii din acest colţ mioritic străbun de ţară au avut marea îndrăzneală de a-şi păstra limba, tradiţiile şi datinile străbune, portul popular, de a nu se înstrăina de rădăcini.

Ni se fac şi acum mari nedreptăţi, mai ales când ni se ucrainizează o şcoală. La Voloca, veche vatră răzăşească, spiritul neamului a învins. Toţi străinii care au fost aduşi de noua stăpânire bolşevică pentru a asimila populaţia, şi cei, care s-au stabilit aici cu traiul mai târziu, au învăţat limba română, asimilându-se cu românii băştinaşi. Cu toate că nu puţini trăitori ai acestor meleaguri ştefaniene au avut multe de îndurat în consecinţa „eliberării” ţinutului şi apoi colectivizării.  Şi buneii Mariei Bojescu au trecut prin gura infernului stalinist.”

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

„Bunelul Nicolae, tatăl mamei Agripina, a fost jefuit de „striboci”, de consătenii trecuţi în serviciul noii conduceri. Le-au luat totul ce aveau – pâinea, până şi cămăşile de pânză noi, cusute pentru Paşti, i-au lăsat goi. Iar pe bunica Saveta au înjunghiat-o cu baioneta, desfăcându-i carnea de pe şold până la os, când a încercat să se salveze, să sară peste fereastră. I-au desproprietărit apoi, luându-le la kolhoz grajdul mare, acoperit cu tablă, vitele şi pământul. Bunica s-a îmbolnăvit şi a zăcut un an paralizată, apoi a murit luni la Paşti, la fel precum mama, boala căreia  s-a tras tot din greutăţi şi amar. Bunica zăcea, când, în 1965, s-a născut fratele cel mai mic, Dumitru, cel de-al patrulea copil în familia noastră. Din cauza muncii grele pe lanurile kolhozului, neajunsurilor şi greutăţilor, căci îngrijea de bunica paralizată şi de 4 copii, mama s-a îmbolnăvit şi ea, a fost de 9 ori operată şi a decedat luni la Paşti. Acesta a fost „raiul” adus de sovietici în familia noastră. Cu toate că îngrijorează şi situaţia actuală. Viaţa s-a scumpit de câteva ori, iar Ucraina nu merge înainte, ci ca racul – înapoi. Nu destul că avaria de la Cernobyl a măcinat sute de vieţi omeneşti, la fel precum şi războiul din Donbas ce a răpit mii de oameni, dar ne doboară şi scumpirea zilnică, sărăcia, neajunsurile, căci cu pensia şi salariile mizere nu poţi să-ţi permiţi nici măcar strictul necesar.  Medicamentele sunt foarte scumpe şi preţurile la ele continuă să crească. Cum să trăiască un pensionar cu o mie şi ceva de grivne? Ar fi de dorit ca cei de la conducere să mai aibă grijă şi de populaţie. În ţara aceasta unul se distrează, nu încape în pene de bine, de bogat ce este, iar altul nu are nici ce mânca. Tineretul nu are unde lucra, din ce să trăiască? Ştim că într-un corp sănătos, se află şi un suflet sănătos. O ţară prosperă se bazează pe un popor sănătos, ceea ce astăzi nu putem spune despre ţara în care trăim”.

Citiți întreg articolul pe Zorile Bucovinei

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

MARȘUL PENTRU VIAȚĂ – ediția a 12 a, 6 martie 2022. “Nu militează pentru interzicerea avortului și nu susține nici o formă de ostracizare a femeilor”

Dum feb. 20 , 2022
Sâmbătă, 26 martie, va avea loc Marșul pentru viață 2022 „Egalitate, echitate și sprijin – din prima secundă și întreaga viață.”. Este cea de-a 12-a ediție în România a acestui eveniment și reprezintă punctul culminant al Lunii pentru viață. Luna pentru viață se organizează în perioada 1–31 martie, având aceeași temă ca a marșului. Acest […]

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)