Restituiri. Ieromonahul Iulian Drăghicioiu, un erou-martir gorjean, astăzi uitat

Părintele Iulian Drăghicioiu a fost printre ultimii apărători ai Sfintei Mănăstiri Lainici în calea trupelor germane, în timpul Primului Război Mondial. Avea să fie luat prizonier în noiembrie 1916, alături de alți călugări, iar ulterior deportat într-un lagăr din Germania, unde a și murit.

Originar din Bumbești, Gorj, părintele Iulian a fost unul din apropiații Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici.

La 5 mai 1907, odată cu dezgroparea Cuviosului Irodion, făcută la 7 ani conform tradiției athonite, ieromonahul Iulian și starețul Teodosie au descoperit pentru prima dată trupul Sfântului Irodion, întreg și neputrezit. Îngropat la loc, deoarece biserica nu avea osuar, trupul urma să fie redescoperit la 10 aprilie 2009 de starețul Mănăstirii Lainici, arhimandritul Ioachim.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


apiland.ro

Ieromonahul Iulian Drăghicioiu este unul dintre discipolii Cuviosului Irodion, supranumi „Luceafărul de la Lainici“, care a fost stareţul Mănăstirii Lainici între 1854-1900.

„Acesta, locuind foarte aproape de mânăstire şi auzind de numele bun al Cuviosului Irodion, venea foarte des la el şi se spovedea. După ani de zile de ucenicie în lume, se hotărăşte să intre în mânăstire, pentru a se face monah. Astfel, în 1892, intră ca frate în Lainici, având numele de botez Ioan. Peste patru ani este tuns în monahism cu numele de Iulian. În 1898, cuviosul Irodion îi cere episcopului ca Iulian să fie hirotonit, invocând şi motivul lipsei de preoţi“, relatează arhimandritul Ioachim Pârvulescu, stareţul Mănăstirii Lainici.

Ieromonahul Iulian a fost o persoană foarte apropiată de egumenul Irodion în ultimii ani ai vieţii. Astfel, stareţul Irodion i-a dezvlăuit discipolului său multe din tainele sale. Una dintre prezicerile acestuia s-a referit la viitorul sumbru al Mănăstirii Lainici.

„Una dintre proorocirile lui a fost aceea că, la scurt timp de la mutarea întru cele veşnice, Mănăstirea Lainici se va pustii, fapt care s‑a şi întâmplat: «Fiii mei, să ştiţi că puţin după ducerea mea, schitul acesta va rămâne mulţi ani pustiu. Voi, însă, îngropaţi lângă altar trupul meu şi nu uitaţi făgăduinţele călugăreşti ce le‑aţi dat lui Hristos». La 3 mai 1900, Cuviosul Irodion se mută la Domnul, iar în 1916 începe Primul Război Mondial. Valea Jiului a fost cuprinsă integral în acest război. Armatele germane au distrus toată mânăstirea, arhiva a fost arsă, clopotele au fost topite, iar biserica a fost transformată în grajd. Unii călugări au fost deportaţi în Germania, iar alţii au fugit pe unde au putut, ca să se salveze. Între 1916 şi 1919, mănăstirea a fost pustiită complet“, mai precizează stareţul de la Mănăstirea Lainici.

Printre călugării deportaţi în Germania se afla şi Iulian Drăghicioiu, care va muri în lagăr la fel ca un martir pentru Hristos.

Îm timpul Primului Război Mondial, Mănăstirea Lainici a fost transformată în grajd de trupele de ocupație. Prin tratatul de la Buftea, era ocupată (cu toate trecătorile Carpaților și ținutul Herța!!) de austro-ungari. Ambele evenimente au fost anticipate de Sfantul Irodion.

Mănăstirea Lainici, de pe Defileul Jiului, din judeţul Gorj, a suferit mari distrugeri în timpul Primului Război Mondial.

„Din biserica acelui Sf. Schit, pe al cărui perete stă scris leatul 1817, n’a mai rămas decât zidurile, ba chiar şi acelea sgâriate. I s’au luat toate odoarele sfinte, şi s-a luat acoperământul de pe sf. masă lăsându’se numai pereţii, şi s’au luat candele, podoabe, vase importante atât din Naosul, cât şi din Pronaos, i s’au spart toate geamurile, şi s-au luat clopotele iar pe picturi ori Altar ş-au scris câteva nume de soldaţi germani“, se arată într-o adresă trimisă la data de 22 decembrie 1918 de către protoiereul D. Bardan episcopului Râmnicului, despre distrugerile suferite de sfântul lăcaş de cult.

Mobilierul vechi a dispărut în totalitate sau a fost distrus. Cele şase clădiri ale mănăstirii, care cuprindeau 16 camere, au fost arse sau distruse. Din unele nu au mai rămas decât temelia, iar din altele doar pereţii. „Pagubele sunt destul de însemnate pentru aceia (…) şi sesizând pe Dl. pretor al ocolului respectiv cu care ne-am transportat la faţa locului şi-am mers cu Domnia Sa să-şi facă cuvenita formă dresându-şi actele trebuincioase şi să ceară cuvenitele despăgubiri“, se mai arată în documentul păstrat în Arhivele de la Târgu Jiu.

Revenind la preotul-martir Iulian Drăghicioiu, acesta l-a dezgropat pe Cuviosului Irodion la şapte ani de la moartea acestuia, în anul 1907, aşa cum era tradiţia în mănăstirile de la Athos, pntru a fi înmormântat din nou printr-o ceremonie religioasă.

„Dragostea pe care i‑a purtat‑o ieromonahul Iulian Drăghicioiu Cuviosului Irodion se regăseşte şi în cererea pe care a făcut‑o stareţul Teodosie Popescu în 1907, la 7 ani de la mutarea la Domnul a Cuviosului Irodion, pentru a‑i dezgropa osemintele şi în care specifică cu insistenţă că ieromonahul Iulian este pregătit să dezgroape osemintele. Stareţul Irodion se mutase la Domnul pe data de 3 mai 1900 şi fusese înmormântat pe 5 mai. La mormântul său se făceau minuni şi aveau evlavie atât monahii, cât şi credincioşii. Exista o tradiţie monahală athonită după care, la 7 ani de la moarte, se dezgropa trupul monahului, se spăla cu vin, se făcea slujba înmormântării din nou şi se punea în osuar, acolo unde exista“, precizează Ioachim Pârvulescu.

Surpriza de care a avut parte Iulian Drăghicioiu a fost aceea că a găsit moaştele Cuviosului Irodion neputrezite. „Părintele ieromonah Iulian Drăghicioiu era într‑o permanentă relaţie în duh cu stareţul său, îl pomenea permanent la rugăciunile sale personale şi din biserică. Nu putea să îl uite pentru că el îl învăţase alfabetul duhovnicesc isihast. Simţea vizibil ajutorul lui şi observa minunile ce se făceau la mormântul cuviosului cu oamenii care veneau cu credinţă şi mijloceau ajutorul lui. Deja se dusese vestea despre sfinţenia Cuviosului Irodion în împrejurimi. La 5 mai 1907, exact la 7 ani de la înmormântarea stareţului Irodion, părintele Iulian Drăghicioiu, cu multă evlavie, frică şi cutremur, dezgroapă osemintele. Dar tradiţia a consemnat că în momentul dezgropării s‑ar fi găsit moaştele Cuviosului Irodion întregi şi neputrezite. A fost informat episcopul Râmnicului, Atanasie, despre acest fapt, iar acesta ar fi exclamat: «Aista mi‑ai fost, Irodioane?», adică „Chiar aşa om sfânt mi‑ai fost, Irodioane?”. Dar, cum aminteam, conform tradiţiei monahale a fost pus înapoi în groapă, deoarece în Mânăstirea Lainici nu exista osuar sau gropniţă. De atunci povestea moaştelor Cuviosului Irodion s‑a închis intr‑un mare mister“, mai spune starețul Mănăstirii Lainici, Ioachim Pârvulescu.

ANDREI POPETE PĂTRAȘCU | MAGAZIN CRITIC

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Lasă un răspuns

Next Post

Să fie oare un nou “Brutus” al României? Autoritățile ucrainene au ÎNLĂTURAT monumentul care atesta originea românească a orașului Cernăuți la doar două zile după vizita la Kiev a premierului Nicolae Ciucă!

joi apr. 28 , 2022
Autoritățile din Cernăuți au înlăturat din Piața Centrală panoul cu copia privilegiului lui Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, care mărturisește prima atestare documentară a orașului, informează Bucpress. Practic, documentul atestă originea românească a orașului, dat fiind că arată că orașul a apărut ca parte a trupului Moldovei, unde a stat sute […]
Sursa foto: Bucpress

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
libris.ro