Cronica Fundației Ogoranu. Manifestări de Ziua națională a martirilor din temnițele comuniste, la București | FOTO
De 14 mai, la București
În seara de sâmbătă, 14 mai 2022, centrul Bucureștilor, altminteri atât de aglomerat datorită manifestărilor Nopții Muzeelor, a fost locul de adunare al tuturor celor care se regăsesc sub semnul amintirii luptătorilor Rezistenței anticomuniste. Sute de oameni, majoritatea lor tineri, s-au adunat în Piața Revoluției, lângă statuia lui Iuliu Maniu, purtând portretele celor martirizați între zidurile închisorilor și lagărelor. Pe fondul muzical al cântecelor din închisori sau din rezistența din munți, care răsunau în piață, de pe panouri priveau Iuliu Maniu, Brătianu, Nicolae Petrașcu, Costache Oprișan, preotul Calciu Dumitreasa, Episcopul Ioan Suciu, Monsenirul Vladimir Ghika, Octavian Tomuța, Valeriu Gafencu, Nicolae Steinhardt, eroii Rezistenței din Munții Făgărașului, Vrancei, Dobrogei și mulți alții. Unii dintre cei care susțineau panourile, erau chiar urmași direcți sau rude ale celor înfățișați în fotografii.
Ziua de 14 mai a fost instituită ca “Zi națională pentru cinstirea martirilor din temnițele comuniste” prin Legea 127 din 2017, având în vedere faptul că în noaptea de 14/15 mai 1948 a avut loc cel mai mare val de arestări din istoria României, mii de tineri fiind arestați și aruncați în închisorile regimului de ocupație. Încă de la început, Institutul Național pentru Studiul Holocaustului în România – „Elie Wiesel” a obiectat public, subliniind că victimele arestărilor din acea noapte au fost legionarii, cu toate că Legea 127/2017 dedică ziua de comemorare tuturor martirilor gulagului românesc, indiferent de apartenența lor politică. Oricum, atmosfera creată de cei de la INSHR-EW a generat ignorarea acestei zile naționale de către toate autoritățile statului român, în ciuda faptului că legea prevede organizarea de către acestea a unor manifestări omagiale.
Fundația Ion Gavrilă Ogoranu și-a asumat organizarea manifestării încă din 2018. Ei i s-au alăturat Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, Noua Dreaptă, Frăția Ortodoxă Sf Gheorghe, gruparea NOI, Fundația pentru Redarea Istoriei și alte ONG-uri. Locația a fost aleasă pentru apropierea de sediul Ministerului de Interne, locul de detenție și anchetă a mii de luptători anticomuniști între 1945 și 1964.
Un sobor de preoți delegat de Arhiepiscopia Bucureștilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat o slujbă pentru pomenirea sufletelor celor comemorați.
Au fost prezenți și au vorbit: maestrul Dan Puric, senatorul Sorin Lavric, foștii deținuți politici Maria Manolescu, Mirel Stănescu și Nicolae Enciu, dna Zoe Rădulescu – fiica luptătorului Gogu Puiu, căzut în luptă cu Securitatea în 1949, dr. Corneliu Zeană, fiul lui Dumitru Zeană, mort la Aiud, președintele Asociației Urmașilor Persecutaților Regimului Comunist, dl Paul Imbrescu – fiul părintelui Ilie Imbrescu, martirizat în 1949 în temnița Aiudului, Alexandru Balcu din partea Noii Drepte și alții. Interpreta de muzică folk Maria Gheorghiu a interpretat două piese dedicate Mareșalului Ion Antonescu. Manifestarea a fost moderată de Florin Dobrescu, secretarul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu. Au fost prezenți, de asemenea, poetul Miron Manega, prințul Dimitrie Sturdza – președintele Asociației ROST, Leonard Câmpeanu – vicepreședinte AFDPR, Mihai Grigoriu – președinte de onoare al PNȚ Maniu-Mihalache și alte personalități.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
După căderea întunericului, participanții au primit torțe aprinse, simbolizând amintirea nestinsă a celor comemorați, pornind într-un marș al luminilor pe Calea Victoriei și pe Bulevardul Elisabeta, până în dreptul bisericii Sfântul Ilie Gorgani, pe ale cărei trepte mulțimea s-a oprit, intonând imnul celor căzuți și “Hristos a înviat!”.
Seară a Memoriei, cu ocazia inaugurării etajului superior al sediului Fundației Ion Gavrilă Ogoranu. Încă un pas spre realizarea Muzeului Rezistenței
A doua zi, duminică 15 mai, la sediul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu din București, a avut loc o seară culturală prin care organizatorii au dorit să marcheze inaugurarea sălii mari de la etajul 2 a imobilului, după activitatea de renovare care a durat luni de zile. La sfârșitul anului trecut, prin contribuțiile financiare și munca voluntară a membrilor și susținătorilor Fundației Ogoranu, s-a realizat înlocuirea hidroizolației acoperișului, grav avariată, iar în această primăvară s-a renovat întregul etaj superior, care fusese grav afectat de infiltrațiile apelor din precipitații de-a lungul ultimilor ani.
Sediul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu a fost construit în 1999-2000, pe terenul donat de fostul deținut politic Constantin Tănăsescu (15 ani detenție), prin contribuțiile foștilor deținuți politici reuniți în Partidul “Pentru Patrie”, și cu munca voluntară a multora dintre membrii organizației. În anul 2011 a primit personalitate juridică Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, clădirea devenind patrimoniu și sediu al acesteia. Etajul 2 al imobilului va adăposti ce amai mare parte a Muzeului Rezistenței, un proiect de valorificare muzeală a vestigiilor luptei anticomuniste a poporului român.
Manifestarea a fost deschisă de secretarul FIGO, Florin Dobrescu, care a mulțumit tuturor celor care au contribuit la încheierea acestei etape importante din proiectul Muzeului Rezistenței.
Invitat special, fostul deținut politic Mirel Stănescu, venit de la Constanța, a evocat celor prezenți dramaticele episoade ale detenției efectuate la Jilava, la Ocnele Mari, în lagărul de la Periprava și în alte centre ale Gulagului românesc.
Interpreta Maria Gheorghiu a presărat, pe parcursul manifestării, cântecele sale îmbibate de istoria dureroasă a acestui popor greu încercat. Ruga lui Corneliu Coposu a răsunat între zidurile acestei clădiri istorice, construite de foștii camarazi de suferință ai regretatului om politic.
Domnul Ion Coja a făcut o prezentare ultimei sale cărți, “Circulările Căpitanului”, o antologie comentată a celor mai importante texte ale lucrării “Circulări și manifeste”, apărută pentru prima oară în 1937. Cartea poate
Domnul Mihai Grigoriu (fiu al fostului deținut politic Mihai Grigoriu, exterminat în 1949 la închisoarea Jilava) deputat PNȚcd între 1996 și 2000, iar ulterior secretar general al acestui partid, actualmente președinte de onoare al PNȚ Maniu-Mihalache, a evocat cu multă emoție suferințele cunoscute de întreaga sa familie.
Actorul Nicolae Urs a recitat câteva poezii din universul concentraționar comunist.
Seara a fost încheiată prin intervenția poetului Miron Manega, care a recitat din creația sa tulburătoare.
de FLORIN DOBRESCU | MAGAZIN CRITIC
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
