Am reînceput campania pentru soluționarea proiectului de „pensionare a personalului didactic la vârsta de 57 ani pentru bărbați și respectiv 55 de ani pentru femei”.
Așa cum am promis, am reînceput campania la îndemnul unor profesori care în repetate rânduri mi-au cerut să revenim cu această propunere legislativă sau O.U.G.. Solicitarea noastră a fost în ton cu „cerințele vremii”, specifice unei societăți democratice „multilateral dezvoltată”. Ca să fiu sincer, o democrație, indiferent de ce natură, nu poate rezolva nici o problemă ce ține de cultură și educație dar, „siguranța națională” depinde implicit și de educația copiilor noștri. Ori ca să fii nevoit ca țară să accepți profesori total neadaptați necesităților europene, e un adevărat „masacru educațional” care afectează serios strategia geopolitică românească. Probabil vi se pare radicală viziunea mea, însă cred cu fermitate că educația cu profesori ce depășesc această vârstă e puțin eficientă. Evident, pot fi și excepții de la regulă și asta bineînțeles în situația „școlilor de top”, în care profesorii nu întâmpină dificultăți de ordin economic, politic și social, așa cum am explicat în textul petiției. Fără îndoială, că în această categorie intră și profesorii cu o fișă a postului deloc solicitantă și cu mult timp la dispoziție pentru un eventual “ciubuc”-“after school”. Revin la acest proiect legislativ deoarece în ultima perioadă primim telefoane din partea altor categorii sociale de intelectuali care susțin cu înverșunare demersul organizației noastre. Oricum, reamintim colegilor că nu vom renunța niciodată la acestă propunere legislativă, chiar dacă nu va fi soluționată nici în următoarele zece mandate parlamentare!
În plus, nu mi se pare deontologic din partea angajaților din justiție, armată, poliție, servicii de securitate să reprezinte doar ei “clasa privilegiată” care să beneficieze, nu doar de salarii exorbitante, ci și de vârsta mult prea mică de pensionare, mai ales că noi nu cerem nici una, nici alta, ci doar un minim de respect pentru ceea ce ei au ajuns, datorit educației. Dacă o au, să demonstreze, dacă nu fac asta, indolența lor este o conseință a unei educații retrograde și a unor ministere nedemne de nici un privilegiu.
În cursul zilei de astăzi, echipa noastră a hotărât reîceperea campaniei de protest legată de nesoluționarea proiectului inițiat de EEF: „pensionarea personalului didactic la vârsta de 57 ani pentru bărbați și respectiv 55 de ani pentru femei”.
Iată textul:
1. Aspecte sociale: În marea majoritate a școlilor din România, peste 75% din elevii absolvenți au probleme de comportament. Acestea sunt probate prin intermediul investigațiilor realizate de organizații sau instituții de sociometrie legale. Munca unui profesor nu poate fi comparată cu a niciunei categorii sociale favorizate pentru pensionarea anticipată, cu atât mai mult cu cât calitatea elevilor diferă de la o școală la alta. În acest sens, solicitarea vine din partea profesorilor care se confruntă cu astfel de probleme. La toate acestea putem aduga și lipsa instrumentelor tehnice de sancționare e elevilor, care ajung uneori la acte de violență extreme și cu consecințe greve pentru tot colectivul profesoral din școlile respective.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News2. Aspecte politice: Implicarea politicului în instituțiile de învățământ este o problema nesoluționată din 30 decembrie 1947. Dirijismul educațional este un fenomen vizibil și astăzi, având ca dovadă metodologia organizării concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere în învățământ.
3. Aspecte educaționale: Educația este progresiv afectată de imixtiunea administrației europeane în problemele stringente est-europene, ca urmare a cursului diferit de-a lungul istoriei.
4. Aspecte economice: Personalul didactic reprezintă momentan penultima categorie de intelectuali remunerată după noua grilă de salarizare din anul 2018, ceea ce înseamnă o subestimare a principalei clase sociale care contribuie la dezvoltarea unei naţiuni. Astfel, se recomandă soluţionarea de urgenţă a restabilirii demnităţii profesionale a salariaţilor din educaţie. Prin urmare, volumul muncii personalului didactic este cu mult peste obiectivele prioritare a unor sociatăţi ce se recomandă a fi democratice.
Argumentele (la această propunere legislativă) pot fi aduse și din partea reprezentanților celor peste 33397 de semnatari, câți sunt până la această dată. Potrivit comunicatului, echipa EEF cere ca acest proiect legislativ sau OUG să fie programat/ă pentru sedințele din anul acesta calendaristic. Vom revenii cu informații!
Semnați aici
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
