Sfârâind pe un grătar,
Fiecare, pe-un culoar,
Mititeii și cârnații
Care se aveau ca frații,
Dintr-o dată începură
Să se privească cu ură…
***
Un cârnat prăjit pe-o parte,
Printre ultimii sosiți,
Rânjește cu răutate
Către micii rumeniți:
***
-Sunteți niște nesimțiți!
Ce stați pe grătar beliți?
Fără maț și fără piele?
Voi, vreți să dați de belele?
***
Tot neamul lui Tocătură,
Ce stă pe grătar friptură,
Toți nepoții, verișorii,
Cabanoșii, cârnăciorii,
De bere sau polonezi,
De casă sau bavarezi,
Stau frumos băgați in maț ,
Unii de alții legați
Nu ca voi beliți și goi..
-Nu sunteți de-un neam cu noi!!!
……………………………………………………..
Un mic , bine rumenit,
După-o clipă de răgaz,
Trase scurt un râgâit
Și le-arată la obraz…
***
-Ce vă sare așa ”muștarul” ?
Că doar împărțim grătarul !
Nu vrem să avem belele
Stăm in drum pentru o piele…?
***
De ce ne prăjim beliți ?
Vă răspundem, ca să știți:
Toată carnea fără maț,
Se mănâncă cu nesaț !
Suntem frați și vă dăm scris :
Micu-i cârnat circumcis!!
***
Epilog….
Așa și noi, atunci când suntem ,,mici”,
Ne înțelegem parcă am fi frați.
Da-n multe cazuri, greu poți să-ți explici,
De ce când creștem ,mari”, ne schimbăm în… cârnați?
de Alin Mureanu
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.