La 29 Aprilie 1928 Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost inaugurat la Chișinău, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România

„Monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinălui a fost inaugurat pe data de 29 aprilie 1928, acum 93 de ani, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Acesta reprezintă una din cele mai importante opere ale reputatului sculptor basarabean din perioada interbelică, Alexandru Plămădială.

Sculptorul A. Plămădială a fost desemnat să realizeze macheta, iar statuia pe care o avem astăzi este a treia variantă propusă de artist.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Creația sculptorului A.Plămădială, arhitect – E. Bernardazzi, este o operă sobră, care se evidențiază prin unitate compozițională, prin tratarea monolită a formelor, chipul domnului Moldovei ce-l caracterizează ca apărător al țării și al creștinătății.

Cum arata Chisinaul in anii '60. Film de propaganda rusesc
Cum arata Chisinaul in anii ’60. Film de propaganda rusesc

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt nu a stat prea mult timp în centrul Chișinăului, deoarece în iunie 1940, odată cu anexarea Basarabiei la fosta URSS, acesta a fost evacuat cu armata română la Vaslui, după care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost readus la Chișinău. La 25 august 1942 a fost postat în fața Porților Sfinte, iar peste doi ani a fost evacuat la Craiova, înainte ca armata sovietică să intre din nou în Chișinău.

Însă, o comisie formată din reprezentanți ai Moldovei Sovietice, care se ocupa de recuperarea valorilor culturale a readus, în 1945 monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt la Chișinău. Acest lucru a fost posibil datorită intervenției sculptoriței Claudia Cobizev, discipolă a lui Alexandru Plămădeală. De data aceasta, a fost instalat în adâncul grădinii publice din Chșinău, pe atunci Parcul „Pușkin”. Iar în anul 1964 a existat o tentativă de a evacua statuia marelui domnitor în orășelul Vadul lui Vodă. Însă datorită unor studenți curajoși în frunte cu Mihai Moroșanu, care au colectat 3000 de semnături împotriva intenției de strămutare a monumentului. Până la urmă autoritățile au refuzat la idee.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a revenit pe locul unde a fost amplasat inițial, pe un postament reconstruit conform variantei originale, datorită primarului N. Costin și ministrului Culturii și Cultelor, I. Ungurianu. După o muncă enormă de restaurare, monumentul a fost dezvelit la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Astăzi monumentul marelui domnitor este locul unde la cele mai importante evenimente depun flori și se închină atât oficialii, inclusiv străini, cât și cetățenii de rând. Lângă monumentul domnitorului s-au adunat și se mai adună mulțimile la marile adunări naționale. Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este un simbol al neamului nostru, care rămâne pe veci.”, sursa: Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

CULTURA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ DUPĂ 1989

mar mai 2 , 2023
Cultura politică, adică atitudinile, valorile, şi comportamentele legate de sfera politicului se modifică foarte greu în timp. „Societatea românească este puternic marcată de o cultură tradiţională, derivată într-o mare măsură din izolarea din perioada comunistă”.[1] Cultura politică românească poate fi evaluată din perspectiva comportamentelor politice pe care le generează scoţând la […]

Poate vă place și:

libris.ro