Da, unii profesorii își merită umilința!

Am știut de la bun început că finalitatea acestei greve este una umilitoare și că liderii de sindicat nu fac nimic fără “acordul puterii”. Pentru cei ce au studiat istoria și au înțeles un lucru elementar, reamintesc că orice proiect politic este discutat, analizat, aprobat și redactat, fie ca proiecte clasificate, fie declasificate. Și în cazul grevei profesorilor a fost același lucru. Evident, mulți dintre d-voastră mă veți acuza de conspiraționism, dar vă răspund promt că tocmai cei care fac astfel de proiecte clasificate fac parte din sistem și sunt cu adevărat conspiraționiștii care se joacă cu inteligența angajaților din cultură și educație care încă mai cred în “progresul democrației”.

Ce este cu adevărat democrația? Suntem învățați la școală că ea reprezintă “puterea poporului”. Cum poate cineva crede că poporul are putere dacă nu este educat? Cât a evoluat educația în ultimii 33 de ani de la revoluție. Cât a evoluat și poporul….? Astea-s roadele concrete ale democrației, restul reprezintă doar demagogia politică a băieților deștepți.

Cine sunt vinovați pentru ce a ajuns educația astăzi? Mulți veți răspunde că decidenții politici, fără a înțelege că aceștia nu fac nimic de capul lor, decât la negocieri cu societatea civilă și sindicatele pentru a se asigura că legile trec fără prea mult zgomot. Membrii acestora sunt ori incompetenți, ori privilegiații sistemului cu condiția ca aceștia să fie martorii unor diversiuni politice derulate cu ocazia implementări proiectelor politice. Mai concret, avem aceiași lideri de peste 20 de ani. Vă întreb, cum poate reuși cineva să reziste într-o funcție atâția ani fără a fi omul sistemului? Ce democrație mai este asta când în organizația fundamentală a unei instituții de stat, liderii sunt aceiași, cu toate că această instituție este vizibil în pragul degradării. Este cazul, evident, al Ministerului Educației, instituția fundamentală a unui “stat de drept”. Deci cine sunt cu adevărat vinovații? Ați înțeles, nu profesorii, nu politicieni, ci președinții Biroului Executiv Central al federațiilor sindicale.

Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Leave a Comment

Recent Posts

Vasile Slabu: “Acum suntem generația morții pentru că cei de la putere nu ne mai vor!”

Suntem într-o situație extremă în țară și poporul român este distrus din toate punctele de…

4 ore ago

Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru”

Comunicat de presă Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru” Partidul Glasul…

9 ore ago

15 Octombrie 1897 – Ziua când  „Deşteaptă-te, române!” și “Doina lui Lucaciu” te băgau în temniță

Într-un colț de Ardeal, la Ciufud, în comitatul Alba de Jos, trei români și-au ridicat…

2 zile ago

10 Octombrie 1841 – Se năștea Ion I. Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale

O viață dedicată demnității, muncii și independenței economice a statului român Într-o zi de toamnă…

7 zile ago

10 Octombrie 1848 – Ziua în care ura lui Kossuth s-a ridicat împotriva Neamului Românesc

La 10 octombrie 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos rostea cuvinte care aveau să devină simbolul…

7 zile ago

10 Octombrie 1944: Masacrul de la Prundul Bârgăului, jertfa românilor uitați în umbrele istoriei

În toamna sângeroasă a anului 1944, când Ardealul de Nord era din nou teatru de…

7 zile ago